Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată la întâlnirile Prezidiilor COGECA și COPA, desfășurate la Bruxelles, în zilele de 16 și 17 februarie 2023, în format fizic de către Florentin BERCU – UNCSV, Maria Cristina GĂMAN – UNCSV, Marius Mihai MICU – PRO AGRO, Alina CREȚU – Forumul APPR, Diana MANDACHE – Forumul APPR și online de Liliana PIRON – LAPAR.
În calitate de reprezentantă a fermierilor și cooperativelor din România la COPA COGECA, AAC a mers la Bruxelles pentru a susține pozițiile agricultorilor și cooperativelor din România în această perioadă plină de provocări, atât din punct de vedere geopolitic, cât și legislativ.
În cadrul reuniunii COGECA Praesidium, COPA Praesidium și a ședinței comune a COPA și COGECA, delegația română a dezbătut și analizat, împreună cu delegațiile celorlalte state membre, inclusiv grupul de la Visegrad extins, cele mai recente documente ale Comisiei Europene privitoare la: revizuirea legislației EU privind bunăstarea animalelor, derogarea de la utilizarea neonicotinoidelor, directiva privind emisiile industriale, revizuirea politicii de promovare a UE, Comerțul internațional și situația pieței, în special în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia, propunere de regulament pentru ambalaje și deșeurile de ambalaje, ultimele informații privind punerea în aplicare a PAC, tranziția din RICA în RIDA și propunerea de Regulament “SUR”.
În cadrul reuniunii COGECA Praesidium de pe 16 februarie a avut loc și un schimb de opinii cu Șeful de unitate DG GROW, Giacomo Mattino, despre rolul cooperativelor agricole pe piața unică și prezentarea Comunicării „Planul industrial din cadrul Pactului verde: “Pactul verde este un acord umbrelă care conține mai multe măsuri și are un impact puternic asupra sectorului economic-inclusiv asupra sectorului agricol. Cu cât suntem mai competitivi și cu cât producem mai durabil, atunci oportunitățile cresc pentru fermieri și cooperative.”
Invitat la COPA-COGECA Praesidia, Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv la Comisiei Europene și Comisarul pentru comerț, a vorbit de obiectivele comerciale, oportunitățile și provocările pentru agricultură și comunitatea cooperativelor agricole în relație cu acordurile comerciale: “UE este o superputere globală în care sectorul alimentar constituie un element esențial. Suntem cel mai mare exportator de bunuri agroalimentare, exporturile având o valoare mai mare decât importurile, cu o cifră de 190 miliarde de euro, în ianuarie 2022. Provocările politice și geopolitice cu care ne confruntăm ne-au obligat să ne reevaluăm și adaptăm politicile, având repercursiuni pentru economiile noastre, în special pentru sectorul agricol. Pentru a ne menține competitivitatea globală avem nevoie de parteneriate comerciale, acces la materii prime și factori de producție. De asemenea, trebuie să urmăm o serie de noi acorduri în contextul politic actual- mai exact să ne uităm la cele cu Noua Zeelandă, Chile, Mexic, India, Indoneiza, Mercosur și Australia. Suntem angajați să obținem o valoare cât mai mare din acordurile existente pentru transportatorii noștri. Avem obiectivul de a ne maximiza potențialul în cadrul sectorului agroalimentar UE. Importăm bunuri necesare pentru producția noastră agricolă, dar exportăm produse cu valoare adăugată care au reputație de durabilitate. De asemenea, fermierii și cooperativele devin din ce în ce mai competitive și ne cresc potențialul.”
În cadrul reuniunii Copa Praesidium din 17 februarie a avut loc un schimb de opinii cu Comisarul pentru agricultură, dl Janusz Wojciechowski, despre viitoarea PAC după 2027 și bugetul PAC. „Problema principală cu care ne confruntam este bugetul PAC care a fost definit și adoptat în 2020, la începutul crizei COVID-19 și înainte de izbucnirea conflictului armat în Ucraina. În momentul de față trebuie să ne gândim la agricultură ca o prioritate deoarece ea asigură securitatea alimentară. În acest context, bugetul PAC este mult prea mic, trebuie să începem campania pentru ca acesta să fie majorat. De asemenea, instrumentele noastre de gestionare a crizei sunt foarte importante. Din păcate, rezerva este foarte mică pentru provocările cu care ne confruntăm – 500 milioane de euro. Trebuie să găsim soluții comune și să întărim instrumentele de gestionare a crizei la nivelul Uniunii.”
Delegația română a avut următoarele intervenții în ordinea cronologică a întâlnirilor:
Florentin BERCU, Director Executiv al UNCSV – AAC, a subliniat pe această cale necesitatea continuării acordării derogărilor până vom avea acces la inovație, prin tehnici de ameliorare moderne (NGT) pentru a avea plante cu toleranță mai mare la atacul de boli și dăunători și cu un consum mai scăzut de apă. Având în vedere marile probleme cu care ne confruntăm din cauza atacurilor dăunătorilor, avem nevoie de produse de protecția plantelor eficiente. Trebuie să ținem cont de faptul că au crescut atacurile peste pragul economic de dăunare, nu avem alte soluții eficiente și eficace și ne îndreptăm spre necesitatea aprobării NGT-urilor. Nu putem să interzicem neonicotinoidele fără să avem altă soluție sau ca aceasta să apară abia peste 7 ani.
În ceea ce privește situația din Ucraina, Florentin BERCU a dorit să evidențieze impactul negativ pe care aceasta îl are asupra sectorului agricol din România. Deși suntem solidari cu populația din Ucraina,este nevoie de anumite măsuri pentru a nu afecta produsele, producătorii și consumatorii noștri. Este primordială contorizarea și controlarea tuturor cantităților de produse agroalimentare importate din Ucraina sau care tranzitează și acordarea de compensații pentru pierderile suferite de 100 euro pe tona de cereale și per total sectoare cca 200 milioane euro, necesare pentru România, din alte fonduri decât cele ale PAC. Este nevoie de intervenții, așadar, ar trebui reconsiderată propunerea pentru a reintroduce tarifele pentru țările grav afectate, precum România, Polonia, Cehia, statele baltice și Bulgaria pentru cereale, oleaginoase, carne de pasăre și ouă, miere și lapte.
Marius MICU, Vicepreședinte PRO AGRO – AAC și Vicepreședinte COPA, a adus două comentarii legate de situația din Ucraina și acordul cu Australia: “Din cauza faptului că asigurăm rutele de tranzit pentru Ucraina, suntem direct afectați, deoarece expunem fermierii la mai multe riscuri precum blocarea porturilor sau dublarea prețului de transport. Mai mult, seceta prin care am trecut combinată cu toate aceste condiții duc la o situație dificilă pentru fermierii din țările noastre. Ar trebui să contorziăm toate cantitățile corect în granițe deoarece nu avem o evidență clară a cantităților exportate – fie în trazit sau în import. Nu avem poziții în ceea ce privește scutirea de taxe vamale pentru producția din Ucraina. Va trebui să compensăm toate aceste pierderi la nivelul UE. România poate fi impactată la nivel de 3.5 și 4 milioane de ha. Astfel, avem argumente solide pentru a ne susține poziția vis-a-vis de interpretarea Curții – nu decizie sau hotărâre. Interpretarea aceasta face referire la substanțele active- neonicotinoide- nu face referire la o cultură. Aceste substanțe pot fi folosite la porumb, floarea-soarelui, rapiță și sfeclă de zahăr.
Referitorul la acordul cu Australia- se pune accent pe carnea de miel și zahăr, în timp ce la nivel UE se vorbește de interzicerea exportului cu animale vii și a tratamentului cu neonicotinoide. În aceste condiții nu creăm cotă de piață indirect pentru Australia pentru a importa mai mult? Care sunt soluțiile reale pentru fermieri pentru situația dificilă cu Ucraina și pentru balanța comercială cu Australia?”
Alina CREȚU, FORUMUL APPR – AAC: “În toate documentele Copa Cogeca trebuie să se regăsească o exprimare comună despre cât de gravă e acestă decizie a CJUE cu privire la neonicotinoide. În cazul țării noastre sunt impactate porumbul și floarea-soarelui, dar la porumb avem o situație specială. Aici avem un dăunător, Tanymecus dilaticollis,pentru care nu există alternative în acest moment, companiile și organizațiile făcând numeroase cercetări și negăsind soluții. Din fericire, ni s-a acordat derogare pentru culturile de primăvară, iar situația este sub control. Totuși, fără o derogare nu vom putea să ne desfășurăm activitățile.
Răspunsul Comisarului pentru comerț, Valdis Dombrovskis a fost următorul: ”Trebuie să sprijinim Ucraina. Astfel, există două seturi de inițiative pentru a sprijini piețele agricole- coridoarele de solidaritate și liberalizarea comerțului. Trebuie să vedem care sunt blocajele și cum putem să asigurăm o capacitate mai bună de export. Cu toate că vom continua măsurile de comerț preferențial cu Ucraina, dorim să avem clauze de salvgardare pentru cele mai sensibile produse agricole, cum ar fi carnea de pasăre, ouăle și cerealele. Așadar, trebuie să ținem cont de aceste aspecte. În ceea ce privește Australia înca nu avem oferte de piață pentru cele mai sensibile produse agricole. Aceste probleme vor fi discutate la finalul negocierilor.”
Comisarul Janusz Wojciechowski a luat act de cerințele delegației române în legătură cu Ucraina și a declarat că autoritățile europene doresc să rezolve această situație prin activarea Mecanismului privind Fondul de Criză din PAC. În ceea ce privește Hotărârea Curții Europene de Justiție referitor la neonicotinoide, am solicitat punctul de vedere al departamentului juridic și vom reveni pe subiect după ce îl vom avea. Am luat act de îngrijorările dumneavoastră pertinente.
Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.