Poziția Clubului Fermierilor Români privind posibilul impact al producției scăzute de cereale

Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Romani_2020

Clubul Fermierilor Români adresează preocupările exprimate în spațiul public în egală măsură de către fermierii din domeniul vegetal, procesatorii din industria morăritului și panificației și traderii de cereale privind impactul producției scăzute de cereale (datorat secetei) asupra pieței, contractelor comerciale și asigurării securității alimentare a României, și evidențiază în acest sens următoarele aspecte de natură tehnică și comercială.

Fermierii români au un cost foarte ridicat al producției în actualul an agricol din cauza secetei. Analiza financiară indică acumularea de datorii restante la creditorii care au finanțat anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendința fermierilor de a urmări maximizarea veniturilor prin așteptarea unor condiții mai bune la vânzare.

Constatăm în acest sens că relativ cantități scăzute de grâu au fost contractate și vândute. În ciuda secetei și a estimării de recoltă de 6,7 milioane de tone calculată de experții Clubului (confirmată și prin raportul Departamentului de Stat pentru Agricultură al SUA), siguranța alimentară a României nu este nici pe departe amenințată, ținând cont de necesarul intern al României de maxim 180.000 tone / lună. De aici, rezultă un necesar de aproximativ 2,2 milioane tone consum intern anual.

Nivelul exporturilor de grâu din România în anul 2020 se ridică la un maxim de 1,1 milioane tone față de anul 2019, când în aceeași perioadă de timp, iulie și august, au fost exportate 2,1 milioane tone Cuantificând necesarul intern și ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recoltă de 6,7 milioane tone. Jumătate din estimatul recoltat (3,4 mil tone) se află în magaziile fermierilor, împreună cu partea neachiziționată încă de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern.

La această oră, din punct de vedere al competitivității, piața internă este peste cea de export și, în mod firesc, prima opțiune de vânzare este piața internă. Prețul grâului în portul Constanța (considerat referință) este de 800 lei/tonă. Ca un exemplu, menționăm vânzarea efectuată cu câteva zile în urmă în județul Argeș pentru piața locală, pentru care prețul de vânzare a fost de 845 lei /tonă.

Ținând cont că din această locație până la portul Constanța costul logistic este de 75 lei /tonă, rezultă un preț al grâului de 920 lei /tonă.

Piața bazinului Mării Negre indică prețuri mult mai mici din cauza presiunii de recoltă rusească și ucraineană, a necesității vânzării în diverse destinații, cele două țări fiind practic rezervoare de materie primă, în special Rusia, cu o producție estimată de 78 milioane de tone de grâu.

O parte a exportatorilor s-au reorientat către navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului că fermierii români nu au dorit să vândă către piața de export. Mai mult, au fost situații în care a fost achiziționat grâu din Ucraina și adus în Constanța pentru a încărca navele antamate deja contractual pentru export, exact din același motiv.

Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care așteaptă ancorate în rada portului Constanța, precum și a celor care trebuie să sosească, ne arată din nou un nivel foarte scăzut al exporturilor de grâu din România. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 – 19.09.2020, suma cantităților de grâu contractate ne indică un nivel de 119.700 tone de grâu, o cifră extrem de mică comparativ cu anii precedenți.

În spațiile de depozitare deținute de fermierii membri în Clubul Fermierilor Români, există cantități importante și suficiente de grâu cu destinație comercială și invităm pe această cale procesatorii să își manifeste intenția de cumpărare pentru asigurarea procesării, pentru că fermierii pot susține cererea de grâu pentru piața românească.

Desigur, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare și simplificare a lor conform piețelor internaționale, precum și termene de plată competitive în acord cu normele comerciale ale piețelor importante, unde în mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezintă un termen de plată de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfă.

Fermierii au vândut și vor continuă să vândă cu prioritate către piața din România, în condiții echilibrate din punct de vedere al prețului, al condițiilor de plată și al condițiilor de calitate. Piața trebuie lăsată să se autoregleze, fără intervenții și fără a crea panică.

Interdicția de export din primăvară a generat panică în rândul fermierilor și a restricționat accesul lor la un potențial de valorificare mai mare cu circa 30 de euro pe tona de grâu, în condițiile în care toate opțiunile au fost excluse, în afară de procesarea internă.

Considerăm că un climat de business sănătos și sustenabil, bazat pe acuratețe în analize, care funcționează în condiții de profitabilitate mutuală, poate oferi fermierilor informații pertinente, astfel încât aceștia să poată lua cele mai bune decizii pentru afacerile lor, pentru siguranța alimentară a României, chiar și în cele mai nefavorabile momente, precum cele din acest an marcat de efectele secetei asupra rezultatelor fermelor și ale pandemiei în plan economic și social.