Autori:
Dr. Ec. Ancuța MARIN
Dr. Ing. Rodica CHETROIU
Ing. Lidia IURCHEVICI
Ing. Drd. Alexandra MANOLACHE
Ing. Drd. Diana CREȚU
Sectorul creșterii bovinelor pentru carne are mare nevoie de susținere pentru a se dezvolta şi pentru a deveni cu adevărat competitiv. Una din problemele acestui sector în țara noastră o reprezintă greutatea medie la abatorizare în carcasă, ce este cu 50% mai mică faţă de media europeană, ceea ce înseamnă că se pierde valoarea adăugată la producţia de carcasă finită. O soluție pentru creşterea nivelului de greutate în carcasă este de a sprijini crearea de unităţi speciale destinate îngrăşării, cu respectarea tehnologiilor, care să genereze o producţie mai mare de carne de vită şi de o calitate superioară, valorificând în acelaşi timp resursele naţionale prin susţinerea întregului lanţ de producţie.
Un aspect important îl reprezintă încurajarea și susținerea fermierilor ca să nu vândă exemplarele tinere până la greutatea de sacrificare, abatorizarea să se realizeze în România, iar carnea de bovine să fie exportată numai ambalată în caserolă, pregătită pentru consumatorul final. Se consideră, de asemenea, necesară asocierea producătorilor, întreprinderea de acțiuni de promovare pe piață, precum și modificarea modului în care se împarte profitul pe filiera de produs. O problemă poate fi preţul mediu al cărnii de vită în carcasă, care în România este cu mult sub media europeană. Spre exemplu, în Suedia un kilogram de carne de vită este de 4,62 Euro, la noi abia se obţin 2,58 Euro. O altă problemă întâmpinată în acest sector este și cea a transportului pe distanțe mari, în condițiile în care va fi tot mai greu să se vândă animale vii, din cauza ONG-urilor care cer interzicerea transporturilor de lungă durată, costurile cu privire la analizele pentru export fiind costisitoare.
Studiul de față este cuprins în Programul intern de cercetare al ICEADR pe anul 2020 și este subvenționat de la bugetul de stat. În cadrul lui, are loc o analiză a pieței cărnii de bovine în perioada 2014-2019 și cuprinde elemente referitoare la numărul de exploatații și structura lor dimensională, date privind efectivele de animale, producția internă de carne de bovine, informații privind costurile de producție la nivelul anului 2019, importul și exportul, cererea și oferta, prețul de valorificare a cărnii de bovine.
La data de 30 aprilie 2019, existau 115.732 exploatații de tineret taurin la îngrășat, cu 10.345 exploatații mai puține față de anul 2018 (-8,2%), totalizând 299.012 capete. Cele mai multe exploatații și cele mai multe capete se regăsesc în categoria 1-2 capete, adică în gospodăriile populației. Mărimea medie a fermelor de tineret taurin la îngrășat este de 2,58 capete pe fermă (cu 9,3% mai mare față de anul 2018). Se constată, astfel, o tendință către micșorarea numărului, concomitent cu mărirea dimensiunii exploatațiilor de tineret taurin. Din datele furnizate de MADR, rezultă că există numai 116 exploatații de tineret taurin la îngrășat din cele cu peste 100 de capete, care totalizează un număr de 33.627 capete. De câțiva ani, datorită problemelor de pe piața laptelui, există tendința de reorientare a crescătorilor de vaci de lapte către vaca de carne, cu rase de import care au performanțe de creștere și economice încurajatoare. Totul este ca acești fermieri să respecte tehnologiile de exploatare, să creeze condiții favorabile exteriorizării potențialului productiv al raselor respective și, nu în ultimul rând, să încheie contracte de desfacere pentru producțiile lor.
În anul 2019, din totalul de 1.923 mii capete bovine, erau doar 299 mii capete tineret taurin la îngrășat. Pentru toate efectivele de bovine viața productivă se încheie cu abatorizarea, însă vorbim despre categoria de producție pentru carne. Așa cum indică Graficul 1, efectivele de tineret taurin la îngrășat au avut o evoluție sinuoasă în perioada studiată, cu creștere până în anul 2016, după care a urmat o scădere, care se pare că a fost atenuată în decursul anului 2019. Astfel, în 2019, erau cu 12,8% mai puține efective decât în anul 2014.
Evoluția producției de carne de bovine indică o creștere până în anul 2016, după care urmează o descreștere continuă în perioada 2016–2019, ajungându-se la 179 mii tone greutate vie (Graficul 2).
În perioada aflată în studiu, producția de carne de bovine prezintă variații între 179,28 mii tone și 205,95 mii tone, înregistrând un ritm anual negativ, de -0,47%. De asemenea, prezintă o abatere standard de 9,34 mii tone față de medie și un coeficient de variație mic, de 5%.
În privința vacii de carne în țara noastră, specialiștii în domeniu afirmă că s-a plecat haotic în această direcție și că trebuia întocmită mai întâi o zonare a creșterii vacii de carne. Astfel, în sudul țării, unde sunt suprafețe cultivate cu porumb, care este utilizat în hrana vacilor de lapte ca porumb siloz pentru stimularea producției de lapte, vaca de carne nu are condiții propice, datorită faptului că ea necesită creștere în libertate pe pășuni, cum ar fi, spre exemplu, rasa Aberdeen Angus. Rasa Montbeliard, fiind o rasă mixtă, se poate adapta și condițiilor de stabulație liberă. Pe de altă parte, nici calitatea pășunilor la noi în țară nu este cea corespunzătoare cerințelor raselor de carne importate, de aceea, de multe ori, nu se pot obține rezultatele din țările de origine. Pe lângă pășune, mai este necesară asigurarea suplimentării rațiilor cu concentrate de calitate, pentru obținerea acelor calități de marmorare și perselare a cărnii specifice raselor de carne importate, în special Aberdeen Angus.
Legat de eficiența economică a creșterii bovinelor pe plan intern, crescătorii afirmă că prețul de vânzare al cărnii este dat de consum, iar consumul este dat de tradiție, care nu este foarte bine reprezentată la noi, de aceea prețul este printre cele mai scăzute din UE.Carnea de bovine din producția internă în perioada 2014-2019 a crescut ca ofertă în prima jumătate a intervalului, după care a început să scadă, ajungând în 2019 la 89,6 mii tone, cu 2,2% mai mică față de 2014. Importurile au oscilat, ajungându-se în 2019 la 17,9 mii tone, cu 11,9% mai scăzute față de 2014. Exporturile au crescut în prima jumătate a intervalului, iar începând cu anul 2018, sunt în scădere, însă față de 2014 sunt mai mari cu 56%. În consecință, oferta de carne de bovine a variat pe perioada aflată în studiu, înregistrând un maxim de 110,7 mii tone în 2016, după care a scăzut la 67,7 mii tone în 2019. Din totalul ofertei, importurile au asigurat între 23,5-28,5% din cantitate, restul fiind din producția internă (Graficul 3). În ceea ce privește consumul de carne de bovine, acesta a atins un maxim de 5,6 kg pe locuitor în 2016, scăzând semnificativ la 3,5 kg pe locuitor în 2019.
Cheltuielile pentru producția principală la carnea de bovine reprezintă aproximativ 93% din cheltuielile totale, restul fiind cheltuielile cu producția secundară. Din total cheltuieli, 85% sunt cheltuieli variabile, iar 12% sunt cheltuieli cu forța de muncă. Din cheltuielile variabile, 66% sunt cheltuieli cu furajele, urmate de cheltuielile cu materialul biologic, care reprezintă 29%.
Valoarea producției principale la carnea de bovine (sporul total în greutate pe perioada de îngrășare) reprezintă 85,4% din valoarea producției totale. Adăugând subvenția de 328,25 lei/cap, se obține o valoare a produsului brut de 3.798,25 lei/cap (Graficul 4).
Având în vedere că prețul de valorificare a fost situat în jurul valorii de 7,21 lei/kg în viu la poarta fermei, iar costul de producție de 6,61 lei/kg, acest lucru a condus la obținerea unui profit destul de mic, obținându-se o rată a venitului impozabil de 9,1%, iar rata venitului cu subvenții a crescut la 19,2% (Graficul 5).
Tot pe un trend descendent se înscriu și prețurile de producție la carnea bovine. Media calculată pentru o tonă, de 1.623,8 USD, clasează România în a doua jumătate a țărilor analizate. În afară de Grecia, pentru care trendul a fost crescător pe toată perioada analizată pentru toate celelalte trendul a fost descrescător., variind între 3.934,4 USD/tona în viu în Belgia, în 2016, și 815,9 USD/tona în viu în Bulgaria, în 2017 (Graficul 6).
În concluzie, piaţa cărnii de bovine din România nu este consolidată. Vaca de carne este considerată la fel ca vacile care produc lapte în ferme. Nu există încă o piaţă consacrată, unde fermierii care au în exploataţie vaci de carne din rase specializate să poată să-şi abatorizeze şi să-şi valorifice la adevăratul potențial animalele ce le dețin în ferme. În condițiile în care există un potențial foarte mare de consum intern, este de neconceput să se continue exportul de animale vii. Deficitul balanței comerciale de hrană la nivelul anului 2018 a fost de 1,3 miliarde de euro, deși România a fost al 6-lea mare exportator de porumb din lume şi pe locul 9 la exportul de grâu. Aceste poziții indică faptul că sunt existente toate condițiile ca sectorul zootehnic să se dezvolte.