
Delegația COPA COGECA, din care au facut parte Nikolaus BERLAKOVICH COPA, Florentin BERCU Vicepreședinte COGECA și Patrick PAGANI Secretar General Adjunct, a avut înainte de Consiliul pentru Agricultură și Pescuit din Luxemburg, de azi, întâlniri cu Maria PANAYIOTOU, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Rurale și Mediului din Republica Cipru și echipa sa, care dețin Președinția Consiliului Europei, Elisabeth WERNER Director General, Pierre BASCOU Director General Adjunct DG AGRI, Emil DUMITRU Secretar de Stat MADR, Daniel REBEGA Director General AMPNDR, Emilia MOHAN și Ionuț PETRESCU Secția de Agricultură Reprezentanța Permanentă și echipa României.
Principalele aspecte discutate au vizat problemele presante cu care se confruntă sectorul agricol în aceste vremuri tulburi, precum: prețurile ridicate la carburanți și fertilizanți, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră – CBAM, Politică Agricolă Comună după 2027, situația pieței, agravată de conflictul din Orientul Mijlociu.
În nota sa de discurs, Florentin BERCU a evidențiat importanța cooperării între fermieri, subliniind rolul său esențial în gestionarea, combaterea și prevenirea crizelor din lanțul alimentar prin intervenția rapidă a Comisiei pentru suspendarea aplicării CBAM. Cca 20-25% dintre fermierii din România și UE au incertitudini în privința continuării activității, urmând ca în maximum un an să își înceteze activitatea dacă nu se vor luă măsuri pentru rentabilizarea afacerilor din sectorul agroalimentar.

Reprezentanții COPA COGECA au militat pentru implementarea unor soluții pentru:
- Situația din Orientul Mijlociu care exercită o nouă presiune semnificativă asupra fermierilor europeni. Aceste șocuri externe perturbă producția, cresc costurile și amenință și mai mult marjele de profit deja fragile ale fermierilor. La toate acestea se adaugă prețurile ridicate ale îngrășămintelor, menținute la un nivel ridicat de la invazia Rusiei în Ucraina, precum și o recesiune prelungită pe piețele culturilor arabile din UE. Fermierii se confruntă acum cu o situație imposibilă.
- În întreaga Europă, costurile de producție pentru combustibil, îngrășăminte, ambalaje, furaje și logistică continuă să crească brusc.
- Mulți fermieri reduc suprafața cultivată, schimbă culturile sau chiar renunță la însămânțare, deoarece producția pur și simplu nu mai este viabilă din punct de vedere economic.
- Această situație afectează acum toate sectoarele și va avea consecințe pe termen lung asupra producției alimentare și asupra consumatorilor europeni dacă nu se iau măsuri rapide.
- Membrii noștri consideră cu tărie că Comisia reacționează prea lent.
- Având în vedere cele două conflicte majore care afectează vecinătatea Europei, UE are nevoie de un răspuns coordonat la scara măsurilor luate în contextul COVID-19 și a răspunsului la invazia Rusiei în Ucraina.
- Avem nevoie de măsuri urgente pentru a proteja producția alimentară, a asigura securitatea energetică și a menține integritatea pieței unice.
- În acest sens, Cadrul energetic temporar de criză și planul Accelerate EU trebuie transformat acum în sprijin concret pentru sectoarele aflate în cele mai mari dificultăți, inclusiv Agricultura.
Îngrășămintele.
- Taxa CBAM va crește progresiv până în 2034. Costul direct al acesteia este estimat la 820 de milioane de euro în 2026, urmând să crească la 3,4 miliarde de euro în 2034.
- În următorii șapte ani, aceasta reprezintă aproximativ 12 miliarde de euro — peste 3 % din bugetul actual al PAC.
- Dacă îngrășămintele produse în UE își vor continua alinierea prețurilor la cele ale importurilor, costul total ar putea ajunge la 39 de miliarde de euro — aproape 10 % din bugetul actual al PAC.
- Acestea sunt costuri pe care agricultorii din UE pur și simplu nu le pot absorbi.
- Am propus un plan de acțiune cu măsuri imediate, pe termen mediu și lung, inclusiv:
1. suspendarea CBAM pentru îngrășăminte și, pe termen lung, o soluție structurală pentru a compensa aceste costuri pentru fermieri,
2. eliminarea temporară a tarifelor MFN și a taxelor antidumping pentru importurile de îngrășăminte din afara Rusiei,
3. creșterea flexibilității în cadrul Directivei privind nitrații,
4. facilitarea utilizării pe scară mai largă a gunoiului de grajd și a digestatului.
Referitor la PAC după 2027, membrii Copa și Cogeca au adoptat trei documente de poziție esențiale privind viitorul buget al UE și PAC. Mesajul nostru către colegiuitori este clar și unitar:
- PAC trebuie să rămână o politică cu adevărat comună, cu un buget dedicat, rezervat și protejat.
- Acesta trebuie menținut cel puțin la nivelurile actuale și indexat în funcție de inflație pe perioada 2021–2027.
- În ceea ce privește sprijinul pentru venituri, poziția noastră este la fel de clară.
- Consolidarea competitivității necesită abordarea veniturilor fermierilor, care continuă să rămână în urma altor sectoare ale economiei.
- Acest lucru face ca sprijinul pentru venituri pe bază de suprafață să fie esențial, indiferent de vârsta, dimensiunea, forma juridică sau tipul de producție al fermierilor.
Solicităm acțiuni imediate în patru domenii.
1. În primul rând, un sprijin specific pentru lichidități. Fermele și cooperativele agricole au nevoie de acces rapid la toate instrumentele UE disponibile pentru a absorbi creșterile excepționale ale costurilor și a menține producția.
2. În al doilea rând, simplificarea continuă și accelerată. Propunerea Omnibus este binevenită, dar trebuie să mergem mai departe. Prea multă legislație a UE descurajează încă inovarea, întârzie investițiile, încetinește eliberarea autorizațiilor și împiedică soluțiile circulare esențiale pentru reziliență.
3. În al treilea rând, certitudinea privind accesul la energie. Agricultura nu poate funcționa fără energie sigură și accesibilă. Gazul și electricitatea trebuie să rămână disponibile la prețuri rezonabile , iar în orice scenariu de raționalizare, întregul lanț agroalimentar trebuie tratat ca fiind strategic și prioritizat. În același timp, trebuie să accelerăm diversificarea prin bioenergie, biocombustibili pe bază de culturi , biometan, biogaz și energie regenerabilă descentralizată la nivelul fermelor.
4. În al patrulea rând, proiectul de cadru temporar pentru criza energetică propus recent trebuie consolidat prin:
- creșterea plafoanelor de ajutor pentru producția agricolă primară și pescuit,
- prelungirea cadrului cel puțin până în iunie 2027,
- extinderea sprijinului eligibil dincolo de îngrășăminte și motorină pentru a include energia și alte costuri excepționale
- asigurarea faptului că schemele naționale de sprijin nu se iau în considerare în raport cu limitele de minimis existente.
În ceea ce privește produsele fitosanitare a subliniat faptul ca fermierii susțin principiul înregistrării și trasabilității, însă noile obligații introduse de la 1 ianuarie 2026 – coduri de aprobare, coduri EPPO (Organizația Europeană și Mediteraneană pentru Protecția Plantelor) – reprezintă o sarcină administrativă suplimentară fără valoare adăugată clară pentru controale, solicitând in acest fel, o abordare mai proporțională și mai practică.
