Peste 100 de fermieri și agronomi au participat la a doua conferință „Tehnologii optime de prelucrare a solului (TOPS)”, organizată de Profitul Agricol. Evenimentul a avut loc în data de 19 ianuarie a.c., exact la un an după succesul TOPS 1 de la Slobozia, care le-a întărit organizatorilor convingerea că agricultura are nevoie de acest format de dezbateri tehnice, cu dialoguri directe între fermieri. De data aceasta, întâlnirea a vut loc în „polul” secetei din Moldova: județul Vaslui. La Pensiunea Noblesse s-au alăturat invitați de-ai locului, din județele învecinate, însă și unii veniți de la distanțe considerabile (Constanța, Ialomița, Călărași, Teleorman, Hunedoara). Între toți aceștia a fost aproape un consens: în condiții de secetă, fără irigații, tehnologia no till devine o necesitate.
La TOPS 2 au împărtășit experiențele din fermele lor: Theodor Ichim (Unigrains Trading Constanța, 3.000 ha), Nicolae Șerban (Șerban Grup Bacău, 15.000 ha), Dan Hurduc (Evel-H Vaslui, 2.200 ha), Silviu Mihai (Silcomar Ialomița, 1.500 ha), Marius Botea (Holde Agri, 17.000 ha), Sergio Antunes (director tehnic Agricom Călărași, 17.500 ha), Cristian Stoica (La Bunici Iași, 450 ha), Andrei Brașoveanu (director tehnic Frizon Grup, 4.500 ha), Răzvan Avram, (Green Agro, 3.600 de ha), Tiberiu Stan (Evi Blossom Iași, 1.600 ha).
Fiind o conferință tehnică, sponsorii evenimentului – Alcedo, Horsch, KWS și Syngenta – au fost reprezentați de specialiști care au vorbit dedpre problemele tehnice din câmp, legate de subiectul conferinței, dar și de soluții pentru aceste probleme.
Discuțiile au fost vii, interactive, s-au schimbat multe informații utile. La final, invitații au întrebat, cu real interes, când și unde va fi ediția a treia. Așadar, putem conchide că TOPS devine, așa cum și-au propus organizatorii, un reper pentru viața agricolă. De altfel, acest proiect este încununarea mai multor luni de pregătire minuțioasă.
„Credința” în no till și un fermier convertit
Constatarea lui Nicolae Șerban (Șerban Grup Bacău, 15.000 ha), care lucrează no-till 7.500 de hectare, chiar în județul Vaslui, încă din sezonul 2019-2020, e că tehnologia no-till este doar pentru fermele neirigate și afectate de secetă. Însă, acolo, e chiar obligatorie. Succesul e asigurat, cu condiția să ai „credință”, să nu te sperii de accidentele de parcurs, precum invazia buruienilor.
Unul dintre „enoriașii” săi este Theodor Ichim (Unigrains Trading Constanța, 3.000 ha). Șerban și Ichim au fost colegi de panel și la TOPS 1. Atunci, Ichim era convins că no till nu este tehnologia potrivită pentru condiții de secetă. Ascultând argumentele lui Șerban și ale altora, a plecat de la conferință cu îndoieli. S-a mai documentat, a făcut vizite în câmpurile altor fermieri specializați în no till, iar de anul trecut a trecut cu toată suprafața la no till. E adevărat, se pregătise pentru conversie, fără intenția de a renunța la lucrările mecanice de pregătire a solului înaintea semănatului: avea terenul afânat, după inoculări repetate, ani în șir, cu microorganisme care ajută la descompunerea resturilor vegetale.
Ichim a insistat că resturile vegetale trebuie să fie lăsate pe câmp, deoarece sub ele apa se păstrează mai bine. Chiar și o ploaie scurtă ajută la dezvoltarea sistemului radicular de suprafață al plantelor.
În completare, Șerban a adăugat un avertisment:
„Dacă vă apucați de no-till, uitați de disc! Nu tocați covoarele vegetale în nicio împrejurare!”.
El recoltează păioasele fără paie, pe care le lasă direct pe câmp. Recoltarea se face cu hedere-piepten, care preiau boabele fără pierderi, iar în urmă rămâne un câmp cu paie. Recoltarea se face mult mai repede, cu reducerea consumului de motorină și a uzurii combinelor. Iar paiele umbresc solul, reduc temperatura și pierderea de umiditate, astfel că se asigură condițiile pentru germinația semințelor de rapiță.
Însă planurile pentru no till trebuie făcute pe 5 ani. Trebuie făcute investiții în semănători directe de calitate și de precizie. Investiția se recuperează prin scăderea costurilor de înființare a culturilor.
„Media producției în echivalent cereale obținută de mine cu no till a fost de 4.800 kg/ha. Veți spune că e puțin, dar trebuie să vă spun că eu nu depășesc 3.000 lei/ha la costuri directe. Eu nu vreau producție mare obținută scump, eu vreau producție din care să fac profit” – Nicolae Șerban, Șerban Grup Bacău.
Pe lângă beneficii apar și probleme, cum este cea a rozătoarelor, greu de controlat, admite Șerban.
Aici, a fost rândul lui Ichim să-i ofere lui Șerban soluția: trepiede din lemn, puse din loc în loc pe terenurile agricole. Dacă ai și perdele forestiere, păsările răpitoare vor cuibări în ele și vor folosi trepiedele pentru supraveghere și hrană. El a amplasat 200 de trepiede și a observat urme ale prezenței păsărilor sub fiecare dintre acestea. Iar populația de rozătoare s-a redus foarte mult și implicit paguba produsă culturilor.
I-am auzit pe fermierii din sală aprobând ideea și anunțând că o vor testa.
„No till este tehnologia câștigătoare în viitor” – Theodor Ichim, Unigrains Trading.
Dan Hurduc (Evel-H Vaslui, 2.200 de ha) a trecut și el, anul trecut, cu o parte din suprafață, la Vaslui. Spune că are încredere în tehnologie, dar își menține și unele rezerve. Deci, nu este „credincios”.
„Eu îmi doresc ca peste 5 ani să mă intâlnesc cu Nicu (Nicolae Șerban) și să-i spun că a avut dreptate în totalitate. Poate nu e chiar așa, dar îmi doresc să-i spun că a avut dreptate, că-i place să i se spună asta…” – Dan Hurduc, Evel-H Vaslui.
Există porumb fără apă?
Laurențiu Baciu, fostul președinte LAPAR, rămâne adeptul tehnologiilor clasice. Dar afirmația sa că a reușit, prin scarificare, pe anumite sole, producții de 10-12 t/ha la porumbul neirigat, în condițiile în care volumul precipitațiilor în anul 2023 nu a depășit 200 de l/mp, a fost primită cu neîncredere de colegii fermieri din sală.
De altfel, mulți s-au declarat constrânși să renunțe la cultura porumbului, la neirigat.
Ca pentru a le da dreptate, Elena Mateescu, director ANM, a prezentat anul agricol 2023 din punct de vedere climatic, arătând că nu sunt șanse ca o descreștere a temperaturilor medii anuale și o creștere a volumului de precipitații să se petreacă în anii ce vin.
Plugul rămâne în parcul de utilaje și la no till
Despre sol, evoluția conținutului de humus și modalitățile aflate la îndemâna fermierilor pentru îmbogățirea solului cu materie organică și implicit cu humus a vorbit Emilian Tudor, șeful laboratorului de agrochimie Alcedo.
„Plugul nu trebuie să dispară din ferme: o dată la 4-5 ani, o întoarcere a brazdei ar fi benefică pentru sănătatea solului” – Emilian Tudor, șeful laboratorului de agrochimie Alcedo.
I-a ținut isonul Emmanuel Petel, expert în cadrul DG Agri. Acesta a transmis un mesaj video în care a avertizat că 60% dintre solurile europene sunt degradate. A vorbit despre posibilitatea ca și în România să se înființeze un laborator în cadrul programului „Misiunea solului”, început în 2021. Acesta ar urma să fie un punct de interacțiune între fermieri, institute de cercetare, consilieri pentru implementarea bunelor practici și pentru testarea altora noi.
Adoptarea tehnologiilor conservative și regenerative prezintă provocări financiare, fiind necesară o împrospătare a parcului de mașini și utilaje. Soluțiile sunt multiple, iar ideal e să fie adoptată de la început cea optimă pentru fiecare fermă în parte. Constantin Curcă, territory manager Horsch Romania, Bulgaria și R. Moldova le-a prezentat pe cale mai populare. De fapt, domnul Curcă a renunțat bucuros la o parte din prezentarea sa, întrucât informațiile respective au fost oferite chiar de fermieri, atât de către cei din panel, cât și de cei din sală – cea mai bună reclamă posibilă.
„Din 2020-2022, vedeta utilajelor de semănat a devenit Avatar. De ce? Este un utilaj simplu cu forțe de apăsare de până la 350 kg/brăzdar. Trebuie să ai credință, vorba lui Nicolae Șerban, că este mai important semănatul într-un teren total nepregătit, deoarece singurul lucru pe care fermierii îl pot controla sunt costurile (iar semănatul direct scade aceste costuri – n.red.)” – Constantin Curcă, territory manager Horsch
Adrian Frigea, key account manager KWS, a fost implicat în proiectul Fit4next din România și a putut vorbi, în cunoștință de cauză, despre beneficiile agriculturii conservative, în speță ale covoarelor vegetale, în contextul implementării PAC.
„Covoarele vegetale împiedică eroziunea solului, mai ales în zonele de câmpie unde lipsesc pomii, iar vântul uscat de primăvară și cel de după recoltat erodează solul. Ele împiedică și evaporarea apei din sol, în special cele pe bază de crucifere, care se dezvoltă rapid, sau hrișca, o plantă ce oferă o foarte bună acoperire a solului și protecție împotriva razelor solare” – Adrian Frigea, key account manager KWS.
Iulian Ștefan, specialist marketing digital, divizia protecția culturilor, zona Marea Neagră, Syngenta România, a vorbit despre diagnosticarea și măsurarea biodiversității și sănătății solului cu ajutorul inteligenței artificiale.
„Edapholog este un serviciu de identificare vizuală a «gângăniilor» din sol, a cărui acuratețe ne străduim să o creștem de la 90-95% la 99-100%. Dacă vom reuși, îl vom lansa chiar anul acesta” – Iulian Ștefan, specialist marketing digital Syngenta România.
„În stare de necesitate, statul membru poate invoca forța majoră pentru o derogare națională de la aplicarea GAEC 8 (minim 4% teren lăsat pârloagă)” – Achim Irimescu, ministru plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE (declarație live, la TOPS 2).