Autori: Drd. ing. Eduard Dumitru, Ec. Cristina Sterie, Dr. ing. Rodica Chetroiu
Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală
Importanţa alimentară a cărnii de bovine, rolul pe care carnea şi produsele din carne îl au, fac ca acest domeniu de activitate să devină unul din cele mai dinamice sectoare ale producției agricole. Carnea de taurine este dietetică, are un coeficient de digestibilitate ridicat şi se pretează la obţinerea unei game largi de produse şi preparate culinare. De asemenea, carnea de bovine are o valoare nutritivă ridicată.
Crescătorii de bovine întâmpină dificultăți majore în ceea ce privește comercializarea producției, întrucât sunt preferate produsele de import, cu prețuri competitive, în condițiile în care, de regulă, pentru consumatorul român, prețul este principalul criteriu după care alege un produs alimentar.
Conform datelor din Ancheta Structurală din Agricultură, dintr-un total de 541 de mii de exploatații agricole specializate în creșterea bovinelor, 35,8% dintre acestea exploatau o suprafață cuprinsă între 2 și 5 hectare, în timp ce aproximativ 20% exploatau o suprafață cuprinsă între 1 și 2 hectare. Acest lucru reflectă faptul că producția agricolă vegetală nu este integrată suficient în producția din sectorul zootehnic (Figura 1.).
În ceea ce privește evoluția efectivelor de bovine, se remarcă o tendință de creștere din anul 2010 până în anul 2015, urmată de o scădere accentuată, astfel că în anul 2019 a fost înregistrată o scădere de 8% comparativ cu efectivele de bovine înregistrate în anul 2015. Sprijinele investiționale acordate prin intermediul fondurilor europene, cât și subvențiile destinate pentru acest sector au contribuit la o creștere a numărului de efective de bovine (până în anul 2015). Scăderea înregistrată în rândul efectivelor de bovine după anul 2015 este cauzată îndeosebi de posibilitatea redusă de desfacere a producției, întrucât unitățile comerciale preferă achiziționarea produselor de import, justificate prin prețul mai scăzut de achiziție.
Referitor la producția de carne de bovine, observăm faptul că până în anul 2017 a fost înregistrată o tendință de creștere, ajungând la o producție de 59,14 mii tone, comparativ cu anul 2019, când a fost obținută o producție cu 26,4% mai scăzută (43,54 mii tone) (Figura 3.). Cu toate că există o anumită orientare a crescătorilor de bovine din direcția producției de lapte către producția de carne, achiziționând rase specializate (Aberdeen Angus, Charolaise) cu randamente crescute și cu o conversie sporită a furajelor, pe premiza obținerii unor venituri ceva mai ridicate, nu poate fi trecută cu vederea scăderea înregistrată în ultimii ani a producției de carne de bovine. O altă problemă întâmpinată de către producătorii de carne de bovine, o reprezintă unitățile care preferă carnea din import, în detrimentul produselor autohtone. De aceea, conștientizarea consumatorului român cu privire la importanța achiziționării produselor românești poate contribui la un acces mai facil al producătorilor în centrele comerciale.
Evoluția consumului de carne de bovine prezintă o tendință oscilantă, în perioada analizată, atingând un maxim în anul 2015 (6,3 kg/locuitor) și un minim al perioadei analizate în anul 2017 (4,9 kg/locuitor) (Figura 4.).
În ultimii doi ani, se remarcă o tendință de scădere, aspect determinat atât de creșterea prețului cărnii, cât și a tendinței către un stil de viață sănătos, bazat pe consumul de produse de origine vegetală (Figura 4.).
În pofida orientării crescătorilor către rasele specializate în producția de carne, superioară din punct de vedere calitativ, consumul de carne a suferit, totuși, o scădere semnificativă în ultimii doi ani.
Analizând evoluția prețului mediu de achiziție al cărnii de bovine, se remarcă faptul că, începând cu anul 2016, acesta prezintă o tendință de creștere, de la 5,1 lei/kg în viu la 6,5 lei/kg în viu în 2019, reprezentând o creștere de 26,6% (Figura 5.). Acest lucru este cauzat atât de creșterea costurilor de producție, dar și de reducerea în ultimii doi ani a producției interne de carne de bovine (Figura 5.).
Importul de carne de bovine în stare proaspătă sau refrigerată în anul 2020 a fost în valoare de 23,4 milioane de euro, astfel că prețul mediu de import a fost de aproximativ 4000 de euro/tonă, România importând din țări precum Italia, Olanda și Polonia. Exportul cărnii de bovine a înregistrat o scădere accentuată în 2020, fiind în valoare de doar 13 milioane de euro, în comparație cu anul anterior (21,4 milioane de euro), aspect cauzat de provocările impuse de pandemia COVID-19, care a afectat distribuția. Pe lângă acest deficit comercial, o problemă importantă o reprezintă importurile masive de produse procesate din carne, în care materia primă este transformată în produse cu valoare adăugată ridicată (sursă: TradeMap). Acest aspect ar trebui urmărit și în activitatea de producție internă, prin dezvoltarea unităților de procesare, întrucât se știe că țara noastră este, din păcate, un exportator de materie primă.
În concluzie, la fel ca în cazul altor sectoare din agricultură, este nevoie de o reducere a dependenței față de produsele de import, iar acest lucru poate fi realizat prin integrarea producției vegetale în zootehnie, creând astfel un sistem sustenabil pentru acest sector. De asemenea, exploatațiile agricole trebuie încurajate și orientate către formele de asociere, fiind necesară intensificarea măsurilor de sprijin atât pentru fermele comerciale, dar și pentru micii fermieri, în vederea transformării fermelor de subzistență și semisubzistență în ferme care desfac o parte a producției obținute, dezvoltând, astfel, atât sectorul agricol și economia rurală.