Răsfugul alb al oilor şi caprelor

Surse şi căi de infecţie. Agalaxia contagioasă este o boală cunoscută popular sub numele de răsfugul alb şi este produsă de tulpini patogene de Mycoplasma agalactiae tip A, descrisă prima oara în 1816, în Italia.

Receptivitate la boală au oile şi caprele, indiferent de sex şi stare fiziologică, dar mai sensibile sunt femelele lactante şi, în special, cele aflate după prima fătare. Sursele de infecţie sunt reprezentate de animalele bolnave şi cele trecute prin boală, care elimină germenii prin lapte, secreţii oculare, artrite deschise, fecale şi urină. Căile de infecţie sunt reprezentate de mucoasele conjunctivală, respiratorie şi digestivă, iar la oile lactante, şi de canalul papilar ce se contaminează de pe mâinile mulgătorului. La capre, transmiterea se poate face şi transcutanat, prin paraziţi externi.

Semnele bolii. Forma acută se întâlneşte mai rar şi se manifestă ca o boală generală exprimată prin febră, tremurături musculare, ataxie, şchiopături, conjunctivită şi tumefierea limfonodulilor explorabili. Evoluţia este de 6-7 zile, iar mortalitatea poate ajunge la 15%. Forma subacută se întâlneşte mai frecvent şi evoluează cu diverse localizări: mamară, articulară şi oculară. Dintre cele trei localizări, cea mamară are frecvenţa cea mai mare. Forma cronică se întâlneşte la tineret şi se caracterizează prin slăbire progresivă până la cea extremă şi moarte, în special după complicaţii cu bacterii. Localizarea mamară debutează prin scăderea sau încetarea bruscă a secreţiei lactate; laptele are culoarea verzuie sau gălbuie, este vâscos şi sărat. În perioada de repaus, laptele se separă în două straturi cu prezenţa unui sediment grunjos, iar grăsimea şi calciul, scad. Boala poate evolua uşor, ca o mamită catarală benignă, sau grav, ca o mamită parenchimatoasă. În forma benignă şi dacă boala apare la începutul lactaţiei, secreţia lactată poate reveni la normal în perioada curentă de muls. În forma parenchimatoasă, evoluţia este gravă: glanda mamară este congestionată, edemaţiată, dureroasă, caldă, iar edemul inflamator poate fi prezent şi pe faţa internă a coapselor. Secreţia lactată încetează, prin mulgere fiind obţinute numai câteva picături de secreţie galben-verzuie. Deseori, mamela se atrofiază, are consistenţă dură şi uneori abcese, modificări ce compromit ireversibil revenirea secreţiei lactate. Afectarea mamelei este însoţită de hipertrofia limfonodulilor mamari. Localizarea articulară se întâlneşte la miei şi iezi, tineret ovin şi caprin, berbeci şi oi sau capre nelactante. Articulaţiile, în special cele carpiene şi tarsiene, sunt umflate şi dureroase. Animalele bolnave şchioapătă, merg greu şi preferă poziţia decubitală. La miei, de regulă, se constată poliartrita însoţită de slăbire progresivă şi, în final, moarte. Localizarea oculară se întâlneşte mai rar şi poate evolua cu manifestări benigne sau grave. Dacă se localizează ocular, pot fi afectaţi unul sau ambii ochi. Se constată: frica de lumină, lăcrimarea şi apariţia conjunctivitei. În formele uşoare, vindecarea survine după 5-7 zile de evoluţie.

Diagnostic. Se realizeaza pe baza tabloului clinico-morfopatologic şi se confirmă prin examene de laborator (Examen serologic ELISA).

Prevenire. Se vor achiziţiona ovine şi caprine din efective sau zone unde boala nu a fost prezentă în ultimii 2 ani şi se va evita contactul cu turme în care au fost diagnosticate animale bolnave, în ultimii 2 ani. În focar, pentru prevenirea îmbolnăvirii animalelor sanătoase, se recomandă vaccinarea de necesitate.

Profilaxia specifică se bazează prin folosirea vaccinurilor inactivate contra agalaxiei contagioase a oilor și caprelor, precum AGALAXIN FORTE (conține germeni inactivați de Mycoplasma agalactiae și Staphylococcus aureus), vaccin contra agalaxiei contagioase și mamitei gangrenoase – răsfugul negru, care se va administra din 6 în 6 luni.

Tratament. Se administrează antibiotice care acționează asupra micoplasmelor (ex.: TYLAVET 1 ml / 10 -20 kg greutate vie / zi sau ENROFLOXAROM 5% sau OXITERACICLINA 10%, 5 zile, injectabil. Intramamar, respectiv ocular, se administrază unguente care conțin oxitetraciclină (ex.: Mibazon), zilnic.

Dr. Cătălin TUDORAN, Șeful Laboratorului de Diagnostic Romvac