Interviu cu domnul Dr. ing. Stelian Fuia, Director General SOYTEK
Domnule Stelian Fuia, în cadrul unui interviu acordat în anul 2010 ați declarat că agricultura este un domeniu de viitor. Cum vedeți evoluția agriculturii după acest interval de timp, acum la începutul lui 2023?
Agricultura este și va rămâne în permanență un domeniu vital pentru că trebuie să găsim modalități de hrănire a unei populații aflate într-o dinamică extraordinară. Agricultura s-a tehnologizat foarte mult. Vorbim astăzi de agricultura inteligentă, despre utilizarea sateliților și a inteligenței artificiale în acest sector de activitate. Dincolo de aceste aspecte, agricultura a rămas meteo-dependentă, iar în contextul schimbărilor climatice actuale este un domeniu foarte volatil.
Având în vedere expertiza acumulată în domeniul cercetării, cât de importantă este aceasta în dezvoltarea agriculturii?
Ca în orice domeniu, nu se poate avansa fară cercetare și aici vedem că principalele forțe agricole mondiale, marile țări producătoare sunt acelea care au adoptat noutățile în cercetarea agricolă și în domeniul biotehnologiilor agricole. Din păcate, observăm că Europa este reticentă la aceste noutăți și continuăm să îi punem pe fermeirii europeni în dezavantaj față de cei americani, brazilieni sau argentinieni. Și asta, sub umbrela unei securități alimentare, în condițiile în care noi, europenii, consumăm de fapt produse rezultate din producțiile agricole din Argentina, Brazilia sau S.U.A.
Puteți face o paralelă între cercetarea mondială și cea românească? Ce șanse de redresare are, în viitor, cercetarea autohtonă?
În România, cercetarea agricolă este 99% de stat, publică, iar dacă ne uităm la situația acestor unități vedem că trăiesc din istorie și ne dăm seama că sunt cu un secol în urmă, în cele mai multe domenii. În țara în care s-au creat primii hibrizi de floarea soarelui din lume, astăzi se mai produc sub 200 de hectare de loturi de hibridare cu hibrizi românești! Și asta spune totul!
Cercetarea agricolă trebuie să răspundă unei comenzi sociale, unei necesități a fermierilor, realizată în parteneriat cu fermierii. Trebuie să existe un real transfer tehnologic de la cercetare către sectorul privat, dar asta se întâmplă atunci când există colaborare, atunci când există rezultate ale cercetării ce pot fi transferate și sunt utile sectorului privat! De aceea vorbeam de o comandă socială! Nu poți face astăzi ameliorare modernă cu o generație de selecție tradițională pe an, când alții folosesc markeri moleculari și îți scot un soi nou într-o zecime din timpul pe care tu îl ai pentru a obține un soi nou!
La momentul discuției noastre, considerați că mediul rural este dezavantajat? Ce s-ar putea întreprinde pentru a echilibra balanța?
Dezavantajarea mediului rural începe și se sfârșește cu educația. Și de aici pleacă totul. În condițiile în care sub 5% dintre copiii din mediul rural ajung să facă studii universitare, ce putem cere de la mediul rural. Totul evoluează cu educația! Cum să ai o dezvoltare economică și culturală a mediului rural fără educație?
Istoric, dacă ne uităm, marii cărturari români nu s-au născut în centrul Bucureștiului! S-au născut la țară! Copiii de astăzi, din mediul rural, nu sunt cu nimic inferiori! Numai că șansa la educație le este luată prin calitatea învățământului din mediul rural, cu dascăli aflați la comanda politicului, de cele mai multe ori cu profesori suplinitori care nu au continuitate și așa mai departe.
Cum vedeți evoluția agriculturii românești, în contextul schimbărilor climatice dar și a noii Politici Agricole Comune?
Agricultura românească va trebui să aibă acces la tehnologii noi pentru a face față acestor schimbări climatice, să producă mai mult cu mai puține inputuri, în condițiile politicii de “înverzire” a Uniunii Europene. Trebuie schimbată educația fermierilor, începând de la lucrările solului, unde trebuie să păstrăm apa în sol și să nu o irosim, continuând cu genetica pe care o folosim, până la tehnologia pe care o aplicăm în vegetație.
Anul trecut, compania SOYTEK, al cărui general manager sunteți, a lansat în exclusivitate în Europa tehnologia HP – High Population, care are în centrul său genetica Stine. Care sunt avantajele acestei tehnologii americane? De ce ar trebui ca HP să fie alegerea fermierilor din România?
Avem șansa de a reprezenta în Europa una dintre cele mai inovatoare companii private de genetică vegetală, Stine Seed, și în același timp cea mai mare firmă independentă din lume în domeniul semințelor pentru culturile de câmp. Tehnologia pe care o propunem în domeniul porumbului va schimba această cultură, pentru că ea răspunde tocmai provocărilor schimbărilor climatice.
Tehnologia HP vine cu o genetică absolut nouă, de talie mai mică, care balansează raportul dintre producția de porumb și cea de masă vegetală, astfel încât planta utilizează resursele pentru boabe și nu pentru tulpină. Permite creșterea densității la hectar și implicit producții mai mari cu același nivel de resurse pe unitatea de producție obținută. Impactul este deosebit, fiind demonstat și de faptul că alte corporații de tradiție vor veni cu tehnologii similare în anii următori, iar noi suntem bucuroși că în 2023 aproximativ 30.000 de hectare vor fi cultivate cu tehnologia HP în România și aproximativ 50.000 de hectare la nivel european.
