Clubul Fermierilor Români a transmis, pe 10–11 iunie 2026, scrisori oficiale către Ambasadorul și Reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Iulia Matei, și către miniștrii cu atribuții în gestionarea fondurilor europene, cu privire la viitoarea arhitectură a Politicii Agricole Comune post-2027. Demersul vine în contextul în care Consiliul UE și Președinția Cipriotă negociază în prezent cadrul de reglementare al Planului de parteneriat național și regional (PPNR), cu termen pentru adoptarea unei Abordări Generale Parțiale.
Tăierea bugetului PAC: o lovitură de 5 miliarde de euro pentru fermierii români
Propunerea curentă a Comisiei Europene implică reducerea alocării pentru România de la aproximativ 21,6 miliarde euro la 16,57 miliarde euro pentru perioada 2028–2034. Aceeași alocare mai mică ar trebui să acopere, simultan, plățile directe, măsurile de mediu, tranziția verde, investițiile în procesare și intervențiile sectoriale. Clubul Fermierilor Români consideră că menținerea bugetului PAC la cel puțin nivelul actualei perioade de programare este o condiție esențială pentru atingerea obiectivelor europene în domeniul agriculturii.
Ce solicită Clubul Fermierilor Români
În urma consultării membrilor și a lecțiilor acumulate din implementarea PAC 2023–2027, Clubul transmite opt propuneri concrete:
1. Respingerea unei abordări parțiale a definiției fermierului activ, în absența unui cadru normativ coerent pentru viitoarele PPNR-uri;
2. Menținerea bugetului PAC la un nivel cel puțin echivalent cu cel al actualei perioade de programare;
3. Păstrarea plății suplimentare de 50 euro/ha pentru tinerii fermieri — instrument cu impact direct și măsurabil la nivel de exploatație, pe care propunerea Comisiei îl elimină;
4. Menținerea Pilonului II (Dezvoltare Rurală) ca componentă distinctă a PAC, esențial pentru investițiile în irigații, infrastructură rurală și modernizarea fermelor;
5. Menținerea caracterului voluntar al plafonării plăților directe la 100.000 euro și al degresivității pentru sumele care depășesc 20.000 euro/an;
6. Păstrarea posibilității de utilizare a rezervei de criză și pentru fenomene meteorologice extreme, nu exclusiv pentru perturbări de piață;
7. Evitarea introducerii cofinanțării naționale obligatorii de minimum 30%, care ar accentua disparitățile de competitivitate între statele membre;
8. Susținerea propunerii Letoniei de reducere a pragului de suspendare a CBAM pentru fertilizanți de la 50% la 20% față de media ultimilor 10 ani.
„Cerem un singur lucru esențial: coerență. Nu poți defini fermierul activ fără să știi cum arată cadrul complet al PPNR, nu poți tăia Pilonul II și pretinde că susții tranziția verde, și nu poți reduce bugetul cu 23% cerând în același timp mai multă performanță. Acestea sunt propunerile noastre.— Dan Hurduc, Președintele Clubului Fermierilor Români
Clubul Fermierilor Români își reafirmă disponibilitatea de a contribui la dialogul instituțional și rămâne deschis participării la întâlniri de lucru cu factorii de decizie europeni și naționali, în vederea fundamentării unor soluții sustenabile pentru agricultura românească.