Astăzi, 19 februarie 2019, la Hotelul Intercontinental din Bucureşti a avut loc o conferinţă de presă organizată cu prilejul Adunării Generale a Membrilor Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). În cadrul întâlnirii au fost prezentate câteva subiecte de interes, printre care bilanţul anului trecut, proiectele şi obiectivele pentru 2019, aducându-se bineînţeles în discuţie şi viitorul Politicii Agricole Comune, respectiv deciziile referitoare la aceasta. De semnalat faptul că din rândul membrilor LAPAR au fost excluse două asociații care nu au întrunit condiţiile LAPAR şi nu mai reprezentau interesele ligii, este vorba despre Asociaţiile din judeţele Mehedinţi şi Arad. În compensare au fost incluse alte cinci asociaţii ale producătorilor agricoli, reprezentând judeţele: Sibiu, Alba, Oradea, Suceava şi Organizaţia Crescătorilor de Ovine din judeţul Botoşani, care au fost confirmate şi votate în Adunarea Generală LAPAR.
Printre obiectivele LAPAR pentru 2019 se evidenţiază implicarea în proiecte precum: reluarea problemelor de fiscalitate în agricultură, modificarea Odinului de sancţiuni APIA, taxarea inversă, simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene, Codul de Bune Practici Agricole, derogarea pentru următorii 3 ani a neonicotinoidelor, viitorul PAC 2020-2027, simplificarea procedurilor de înscriere la APIA, continuitatea demersurilor pentru reintroducerea în cultură a soiei şi a porumbului modificat genetic şi folosirea biotehnologiilor, legea zilierilor, modificarea Legii seminţelor 266/2002 republicată în 2014, organizarea Conferinţei LAPAR 2019 şi a FFA în România. Obiectivele includ şi sectorul ovin, cu probleme de un real interes, precum: transparenţa ANSVSA, exportul de ovine în ţările arabe, modul de atribuire a păşunilor, susţinerea financiară prin minimis a fermelor de elită, modificarea criteriilor aferente măsurii 10 pachetul 8, promovarea HG-ului privind finanţarea programului pentru scrapie.
Despre plafonarea plăţilor directe în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a ţinut să precizeze că: „Fermierii români nu acceptă plafonarea plăţilor directe în viitoarea Politică Agricolă Comună, iar numărul ţărilor care împărtăşesc aceeaşi opinie a ajuns la 23. Cele 5 ţări care încă susţin plafonarea plăţilor directe sunt Ungaria, Italia, Spania, Belgia şi Irlanda. Dar asta se schimbă de la o zi la alta, pentru că în UE este campanie electorală. Câte campanii electorale nu s-au câştigat şi aici cu Canalul Siret-Bărăgan?”
Întrebat şi despre câte din cele 12 priorităţi susţinute de LAPAR se vor regăsi efectiv în noua PAC, preşedintele Ligii a declarat că Europa este în campanie electorală. „Sunt discutate subiecte care practic nu au un început. Ne dăm toţi cu părerea pe ceea ce înseamnă viitorul PAC, dar Europa a intrat în campanie electorală. Sunt europarlamentare şi se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează. De o Politică Agricolă Comună adevărată sau de nişte propuneri concrete putem vorbi după ce se aranjează comisiile şi noul Parlament european. Restul sunt vorbe, ghicim, dăm cu presupusul şi cam atât”, a subliniat Laurenţiu Baciu.
“Fără plafonare” este prima prioritate susţinută de LAPAR în noua Politică Agricolă Comună, deoarece aceasta ar trebui considerată o politică economică care asigură securitatea alimentară şi nu o politică socială.
„Plafonarea va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural să se dezvolte şi să-şi mărească afacerile peste un anumit prag. Având în vedere faptul că fermele sunt cele care asigură securitatea alimentară, este necesar să existe o anumită predictibilitate şi eficienţă în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol. În această situaţie, plafonarea transformă PAC din politică economică în politică socială şi intră în contradicţie cu principiile de funcţionare ale UE astfel cum au fost stabilite prin art. 39 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, care stabileşte obiectivele specifice ale Politicii Agricole Comune. Printre acestea se numără: creşterea productivităţii agricole prin promovarea progresului tehnic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă şi stabilizarea pieţelor etc. Din acest motiv, plafonarea trebuie lăsată la alegerea voluntară a statelor membre prin crearea planului naţional strategic bazat pe subsidiaritate. Plafonarea, conform propunerii Comisiei Europene în forma sa actuală, respectiv o sumă limitată pentru fiecare fermă indiferent de dimensiune, vine în contradicţie cu principiul subsidiarităţii şi al descentralizării”, a mai adăugat preşedintele LAPAR.
În cadrul conferinței de presă, Laurențiu Baciu a mai spus că proiectul Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, noul concept de casă de comerț agroalimentar promovat și bugetat de ministrul Agriculturii Petre Daea, este un proiect „mort din fașă” şi un obiectiv fără succes.
„Eu mi-am exprimat punctul meu de vedere, al lui Laurențiu Baciu, și nu al președintelui LAPAR. Nu m-am consultat cu colegii mei pe acest subiect și nu-mi pot permite să vorbesc în numele lor. Ce vă pot spune este că, așa cum am analizat eu, Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” este o propunere care nu îmbracă realitatea din România. Vrem să facem ceva ce este aproape imposibil la condițiile pe care le avem și cred că, ținând cont de faptul că este o acțiune a statului și care necesită foarte mulți bani, pe care noi nu-i avem. Așa cum este concepută ideea, nu văd să aibă succes. Cred că autoritățile statului aveau la dispoziție, fără eforturi financiare, alte soluții pentru a ajuta piața produselor agricole din România. Această casă, așa cum au explicat-o cei care sunt puși să se ocupe de ea, nu rezolvă nicio problemă. Pur și simplu cred că este un proiect care a murit în fașă. Vorbesc în nume personal acum – nu-i văd niciun viitor”, a menţionat Laurenţiu Baciu.
La finalul Adunării Generale a membrilor LAPAR, vorbind în numele său și nu în calitate de președinte al Ligii, Baciu a menționat că ar fi fost indicat ca autoritățile române să protejeze producția și exploatațiile agricole autohtone, într-un mod similar cu cel al altor state europene.
„Autoritățile statului trebuiau să facă ceva. Ieri am avut posibilitatea să mă exprim în acest sens, că statul are alte obligații, dacă este să copiem ceea ce fac alte țări membre din Europa, și anume să protejăm producția și exploatațiile agricole autohtone, unde statul ar trebui să se implice, așa cum se implică fiecare stat membru al Uniunii Europene. Instituțiile statului trebuie să intervină, pentru că numai ele o pot face, astfel încât să pună condiții în ceea ce înseamnă introducerea produselor agricole din afară, ce indici de calitate să îndeplinească produsele agroalimentare importate, tocmai pentru a proteja producția autohtonă. Cum vă explicați dumneavoastră că aceia care aduc carne de porc din Spania, după spusele lor, este mai ieftină decât cea românească, ținând cont de faptul că Spania, pentru a produce carne, importă porumb din România? Mai mult, în Spania costurile cu salariile sunt mult mai mari decât în România! Ce fel de carne credeți dumneavoastră că vă aduc importatorii? Ați fost și dumneavoastră afară, am fost și eu, am fost și prin piețe și prin galantare, m-am uitat ce prețuri au la produsele alimentare. Îți pui întrebarea: Dacă mie îmi vinde cu trei lei kilogramul de carne de porc, înseamnă că el trebuie să-l aducă din Spania mai ieftin, că nu o cumpără mai scump. Ceva nu este în regulă!”, a explicat liderul LAPAR, Laurențiu Baciu.
În cadrul conferinţei de presă, domnul Laurenţiu Baciu, Preşedintele LAPAR, a subliniat că jurnaliștii prezenți în sală, care formează presa agricolă, reprezintă forța fermierilor din România, o declarație pe care a repetat-o la finalul discursului şi a menţionat că şi-o asumă. Momentul surpriză al conferinţei a reprezentat de premierea jurnaliştilor, în acest fel fiind recunoscute meritele acestora în activitatea agricolă.
LAPAR a acordat partenerilor media premii de excelenţă pentru modul în care au reflectat activităţile din sectorul agricol, iar revista Business Press Agricol s-a numărat printre premiaţi.
Mulţumim reprezentanţilor Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli pentru recunoaşterea meritelor jurnaliştilor în bunul mers al activităţii din agricultura României şi sincere felicitări şi colegilor din presă care au fost premiaţi!
