Dinamica comerțului internațional cu soia în perioada 2018-2023

Dr. Ing. Manolache Alexandra Marina, ICEADR Bucuresti

Dinamica comerțului internațional cu soia în perioada 2018–2023 reflectă transformările profunde ale economiei globale, influențate de factori economici, politici și de mediu. În acest interval, piața mondială a soiei a cunoscut fluctuații semnificative, determinate de schimbări în cererea marilor consumatori, tensiuni comerciale internaționale, precum și de evoluțiile climatice care au afectat producția agricolă.

Tabel 1. Dinamica valorii exportului în perioada 2018-2023 mii (euro)

Țări importa-toare2018201920202021202220232023/2018
Total499769753565788880791199727653353%
Italia86349987660798583426623977178%
Ungaria10319667852488344120629815-5%
Germania862719595150649848235727939-8%
Olanda00477215853926749 
Austria312771767880806910089511664%

Sursă: trademap, calculații proprii

În ceea ce privește valoarea totală a importurilor, aceasta aproape ca s-a dublat între anul 2018 și în anul 2023 cu 53% dar a avut fluctuații mari, atingând un maxim în anul 2022 (119.972 mii euro) și scăzând în anul 2023 (76.533 mii euro). Importurile din Italia au crescut de la 8.634 mii euro în anul 2018 la 34.266 mii tone în anul 2022, urmând apoi să scadă în anul 2023 la (23.977 mii euro), reprezentând o creștere procentuală de 178%. În Ungaria, au fost fluctuații moderate, cu o tendință ușoară de scădere, urmată apoi de Germania unde aici s-au înregistrat cele mai scăderi, foarte semnificative de -8%.

Tabel 2. Dinamica cantității exportului în perioada 2018-2023 (tone)

Țări importa-toare2018201920202021202220232023/2018
Total1392100168639166182174286132776-5%
Italia26058290371717121757493884383568%
Ungaria296562021314934165491857116526-44%
Germania20024033132185113364410271-49%
Austria69571849218410135211327475719%
Turcia759785924194824956210236756-11%

Sursă: trademap, calculații proprii

În privința dinamicii cantității exportului din perioada analizată, putem concluziona faptul că exporturile totale au înregistrat o ușoară scădere în anul 2023 față de anul 2018, însă evoluția a fost diferită pentru fiecare țară. Italia este singura țară cu o creștere substanțială, în timp ce Germania și Ungaria au înregistrat cele mai mari scăderi.

Tabel 3. Dinamica valorii unitare a exportului în perioada 2018-2023 (euro/tonă)

Țări importa-toare2018201920202021202220232023/2018
Total359 39053068857660%
Italia33134438545369454765%
Ungaria34833035150464959471%
Germania431N/A45553270177379%
Olanda  321424597615 –
Austria44938842859776067651%

Sursă: trademap, calculații proprii

În anul 2018 valoarea medie a exportului era 359 euro/tonă, iar în anul 2023 a ajuns la 576 euro/tonă, reprezentând o creștere procentuală de 60%. Până în anul 2022 se observă o creștere constantă, urmată apoi de o scădere ușoară în anul 2023. Valoarea unitară a exporturilor a crescut în toate țările analizate, cu procente cu prinse între 51% pentru Austria și 79% pentru Germania. Pentru Italia și Austria putem afirma faptul că acestea au avut creșteri moderate, dar totuși consistente în perioada de analiză.

Tabel 4. Dinamica valorii importului în perioada 2018-2023 (mii euro)

Țări importa-toare2018201920202021202220232023/2018
Total9336931627920558848718375187726-6%
Ucraina186301103620057095667214373311%
Olanda7621823476561472567400%
Ungaria31162240159316952568431038%
Italia548729332832147028173939-28%
Republica Moldova337138773760247210051989-41%

Sursă: trademap, calculații proprii

Tabelul 4 reflectă dinamica valorii importului în perioada 2018-2023, evidențiind fluctuațiile importurilor din diverse țări. În anul 2018, valoarea totală a importurilor era de 93.369 mii euro, iar în anul 2023 aceasta a scăzut la 87.726 mii euro, reprezentând o scădere procentuală de -6%. Anul 2022 a fost un an excepțional, cu un vârf maxim atins al importurilor de 183.751 mii euro. De la un import nesemnificativ înregistrat în anul 2018 de 18 mii euro, importurile din Ucraina au crescut exponențial, ajungând în anul 2023 la 67.214 mii euro. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în anul 2022 de 70.956 mii euro, cel mai probabil din cauza efectelor  războiului și a reorientării lanțurilor de aprovizionare. Chiar și după o scădere ușoară în anul 2023, Ucraina rămâne cel mai important importator din perioada analizată.

În ceea ce privește dinamica cantității importului, în anul 2018 importurile totale erau de 261.323 tone iar în anul 2023 au scăzut la 174.678 tone, reprezentând o scădere procentuală de -33%. Cea mai mare scădere a fost în anul 2019, când volumul a ajuns la doar 80.614 tone, anul 2023 înregistrează importuri crescute față de anul 2021, dar rămân cu 33% mai mici decât în anul 2018. În anul 2018, importurile din Ucraina erau de doar 44 tone, dar au ajuns la 149.806 tone în anul 2023, ceea ce reprezintă o creștere exponențială de 340.368%, urmată apoi de Olanda unde aici importurile erau aproape inexistente în anul 2018 (4 tone), ajungând în anul 2023 la 149.806 tone, reprezentând o creștere de 120.275%. Creșterea s-a accelerat din anul 2020 de 486 tone și a atins un vârf maxim în anul 2022 de 5.905 tone. Deși volumul total este mic comparative cu Ucraina, creșterea procentuală este semnificativă.(Tabelul 5).

Tabel 5. Dinamica cantității importului în perioada 2018-2023 (tone)

Țări importa-toare2018201920202021202220232023/2018
Total261323806142517741771710174678-33%
Ucraina441075277664501149815149806340368%
Ungaria69996249344237194151885727%
Olanda44486268159054815120275%
Republica Moldova102821367611940504322004216-59%
Italia347120222208130621382154-38%

Sursă: trademap, calculații proprii

Tabel 6. Dinamica valorii unitare a importului în perioada 2018-2023 (euro/tonă)

Țări importa-toare2018201920202021202220232023/2018
Total357392366499050241%
Ucraina40458639744547444911%
Olanda169415634498761111981-42%
Ungaria4453594634566194879%
Italia15811451128211261318182916%
Republica Moldova32828331549045747244%

Sursă: trademap, calculații proprii

Referitor la evoluția totală a valorii unitare a importurilor, putem afirma faptul că anul 2018 a înregistrat o valoare medie totală a importurilor de 357 euro/tonă. Atât Italia cât și Olanda rămân exportatorii cu cele mai mari valori înregistrate în perioada analizată, dar Olanda a înregistrat o scădere considerabilă, în timp ce Italia a crescut semnificativ în ultimii ani. Republica Moldova are cea mai mare creștere procentuală (+44%), ceea ce poate indica fie o îmbunătățire a calității produselor exportate, fie presiuni externe asupra prețurilor.

Valoarea totală a balanței comerciale înregistrează fluctuații în perioada de analiză. Deși în anul 2019 valoarea totală a balanței comercială a înregistrat a valoare maximă de 65.908 mii euro, restul anilor din perioada analizată au fost deficitari. În anul 2023, deficitul a ajuns la o valoare de -11.193 mii euro, reprezentând o scădere de 74% față de nivelul din anul 2018.

Tabel 7. Situația balanței comerciale în perioada 2018-2023 (mii euro)

Balanța comer-
cială
2018201920202021202220232023/2018
Total-4339465908-26268-408-63779-11193-74%
Italia31477053377583883144820038537%
Ungaria720344383655664994945505-24%
Germania851219493149149786233687783-9%
Olanda-7-64554-762-61692024-29014%
Austria23386469705272318685386965%

Sursă: trademap, calculații proprii

Figura 1. Hartă interactivă – Situația balanței comerciale pentru soia în anul 2023 la nivelul României

Harta interactivă a balanței comercială  la cultura de soia la nivelul României arată faptul că Italia înregistrează cea mai mare valoare a balanței comerciale respectiv 20.144 mii euro, iar la polul opus se situează Ucraina care în anul 2023 a înregistrat o balanță comercială deficitară, aceasta fiind de -67.369 mii euro. Analiza acestei perioade permite evidențierea principalelor tendințe, a modificărilor în structura fluxurilor comerciale și a poziției actorilor cheie pe piața globală. Prin urmare, lucrarea de față și-a propus să examineze evoluția și particularitățile comerțului internațional cu soia în intervalul 2018–2023, punând accent pe factorii determinanți și pe implicațiile acestora asupra echilibrului pieței globale.

Concluzionând, dinamica perioadei 2018–2023 evidențiază o dependență crescută de fluxurile din bazinul Mării Negre și o volatilitate accentuată a prețurilor. Prin adoptarea unor măsuri sustenabile și bine direcționate, România poate transforma cultura de soia într-un pilon al agriculturii moderne, reducând dependența de importuri și consolidând competitivitatea economică a sectorului agricol pe plan european.