Conferinţele tematice Business Press Agricol, la ediţia a V-A

Păstrând tradiţia ultimilor ani, grupul Business Press a or­ganizat o nouă ediţie a Conferinţei tematice Business Press Agricol. Evenimentul a avut loc pe 5 decembrie 2013 în Salonul Aristocrat al Restaurantului Cocoşu’ Roşu din Bucureşti.

Noutatea din acest an a fost reprezentată de organiza­rea conferinţei împreună cu Gala Premiilor Business Press, manifestare ajunsă la ediţia a XIII-a. La dezbaterile conferinţei au fost prezenţi reprezentaţi ai Ministerului Agri­cul­turii, Administraţiei Prezidenţiale, Asociaţiilor Producătorilor Agricoli, precum şi consultanţi, fermieri, manageri ai com­pa­niilor de profil şi jurnalişti din presa agricolă.

Din prezidiul conferinţei au făcut parte domnii Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dez­vol­tării Rurale, Adrian Rădulescu, consilier prezidenţial, Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, precum şi doamna Otilia Manta, preşedintele Grupului Român pentru Investiţii şi Consultanţă.

Organizată sub deviza „Agricultura – Viitorul României” Conferinţa Business Press Agricol a avut ca teme de dis­cu­­ţie “Politica Agricolă Comună 2014 – 2020”, “Soluţii pentru problemele fermierilor” şi “Tehnologii aplicate prin atra­ge­rea de fonduri europene”.

În deschidere, doamna Georgeta Beldiman, directorul ge­neral al Business Press a declarat: [quote]“După cum ştim cu toţii, o agricultură modernă şi eficientă are nevoie de cerce­ta­re, inovaţie, tehnologie de ultimă generaţie, inputuri de ca­litate – hibrizi aclimatizaţi, tratamente personalizate fie­cărui hi­brid, dar şi echipamente şi utilaje performante. Pent­ru ca toa­te aceste lucruri să se întâmple, avem nevoie, în primul rând, de o politică agricolă reală şi bine imple­men­tată, astfel încât, economicul şi businessul să influen­ţe­ze politi­cul, şi nu invers.”[/quote]

Invitaţii conferinţei au luat cuvântul, punctând principa­le­le teme, iar dezbaterile cu cei prezenţi în sală nu au întâr­zi­at să apară. Consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu a deschis seria discuţiilor, a­pre­ciind atât rolul presei agricole, cât şi importanţa agriculturii pentru ţara noastră. Domnia sa a declarat:

„Sunt un veteran al evenimentelor organizate de grupul Business Press şi fac menţiunea că presa agricolă a avut o influenţă extraordinară asupra fermierilor datorită temelor pe care dumneavoastră, colectivul redacţional, le-aţi dez­bă­tut. Este un domeniu în care se scrie mult, şi nu spun lu­crul acesta pentru că am cochetat şi eu cu acest gen de ac­tivitate sau pentru că vin din agricultură. Aveţi permanent teme profesionale, din care, credeţi-mă, cei din mediul ru­ral care fac agricultură au foarte multe de învăţat.

Pentru toţi fermierii, prezenţa unei prese agricole care să analizeze problemele reale din acest sector este un co­lac de salvare, pentru că, în momentul când o instituţie a sta­tului intră în gura presei, nu are decât două alternative: ori rezolvă, ori… rezolvă.

Când vorbim despre agricultură, ne referim de fapt la economia naţională, pentru că sectorul agricol are un aport deosebit la produsul intern brut al ţării, de 7-8%, iar dacă luăm în calcul şi industria alimentară ajungem la 15-16%.

Trebuie să fim preocupaţi de realizarea unor indicatori economici în agricultură şi de tot ce se întâmplă în acest domeniu. După cum se ştie, există o ciclicitate a anilor buni şi a celor nefaşti în agricultură, iar anul 2013 a fost unul care ne-a creat multe probleme, în primul rând financiare.

Personal, sunt un tip optimist şi cred că există o perspectivă pentru agricultură. În programul 2014 – 2020 va creşte nivelul subvenţiei pe suprafaţă, ce va ajunge până în anul 2020 la 198 euro/ha. Desigur, această sumă este asi­gu­rată de Uniunea Europeană şi, cel mai probabil, în acest context, va scădea intensitatea sprijinului de la bugetul sta­tului.”

La rândul său, secretarul de stat Achim Irimescu a discutat despre principalele aspecte ale PAC 2014 – 2020:

„Vreau să punctez câteva elemente esenţiale pentru agri­cul­tori şi mă voi referi la plăţile directe pentru anii ur­mă­tori şi la programul naţional de dezvoltare rurală.

După cum se ştie, din cauza întârzierilor mari cu care s-a adoptat reforma, anul viitor aceasta nu se va aplica, 2014 fiind un an de tranziţie. Ca urmare, nu avem conturată o si­tu­aţie foarte clară, iar APIA trebuie să aducă modificări substanţiale pentru a nu întâmpina dificultăţi majore în aplicarea cerinţelor noii politicii agricole comune. În ceea ce priveşte subvenţiile, anul viitor avem o sumă totală de 1,4 miliarde euro, în creştere cu 10 euro la hectar.

S-a anunţat deja că se va aplica plata redistributivă. Este vorba de reducerea unui anumit procent din plăţile pentru marii producători, cei cu peste 30 de hectare, şi creşterea subvenţiei pentru cei care lucrează mai puţin de 30 de hec­ta­re. În acest sens, am discutat cu producătorii şi am stabilit să reducem plăţile cu 7,5% la marii producători şi să acor­dăm un plus celor cu o suprafaţă între 5 şi 30 de hectare. A fost o decize luată la nivel european, ce reprezintă o noutate pentru anului viitor.

În ceea ce priveşte programul naţional de dezvoltare ru­rală, am de precizat un aspect foarte important pentru că s-a strecurat o greşeală undeva. În mod cert nu vom putea lansa vreo licitaţie în primul semestru, deoarece viitorul PNDR va fi aprobat de către comisie abia după 1 ianuarie 2015.

Personal am propus să modificăm numărul măsurilor de la 24, câte avem în prezent, la 13, făcând astfel o reducere considerabilă. În acest program, prioritatea numărul unu este investiţia în ferme şi în industria alimentară şi aici avem 1,9 miliarde din cele 8 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană. Pentru modernizarea fermelor, actuala măsură 121, avem un miliard de euro, din care 200 de milioane nu­mai pentru pomicultură. Pentru celelalte investiţii, valorile alocate sunt: partea de procesare – 329 milioane euro, actuala măsură 123; adaptarea infrastructurii de irigaţii – 371 de milioane euro, actuala măsură 125; drumuri de ac­ces agricole şi forestiere – 205 milioane euro; dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor – un miliard euro, din care 619 milioane pentru instalarea tinerilor fermieri; dezvol­ta­rea micilor întreprinderi, a IMM-urilor şi agroturismului – 412 milioane euro, actualele măsuri 312 şi 133; servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonelor rurale – un miliard euro, actuala măsură 322.

Sperăm să introducem componente şi pe partea de silvicultură, pentru că este nevoie şi de dezvoltarea acestui segment în zonele rurale. Voi continua cu sumele alocate pentru transport, cunoştinţe şi acţiuni de informare, actuala măsură 111, aici fiind voba de parteneriatul european de inovare – 6 milioane euro, o sumă destul de mică pentru că nu ştim câţi fermieri vor accesa fonduri pentru inovare.

O componentă importantă impusă de comisie la 30% din valoarea programului este legată de măsurile referitoare la mediu şi climă. Aici avem 79 de milioane euro pentru împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite, măsurile actuale 221 şi 223, pentru agro-mediu, actuala măsură 214, avem 849 milioane euro, pen­tru agricultura ecologică 200 de milioane euro, pentru de­li­mitarea zonelor cu handicap 1,23 miliarde euro. Aşadar, toa­te acestea fac 2,36 mili­ar­de, ce reprezintă 30% din va­loa­rea programului.

De asemenea, mai avem mă­suri de cooperare – 3 mili­oane euro, gestionarea ris­cu­rilor fondurilor mutuale – 397 milioane euro, grupurile pe ac­ţiuni – 476 milioane euro, de altfel, GAL-urile sunt singurele care vor avea bani a­nul viitor, pentru asistenţă teh­nică – 188 milioane euro, pe partea de bunăstare – 437 milioane euro şi pentru alte angajamente restante – 180 milioane euro. Avem aşadar un total de 8,015 miliarde euro pentru PNDR.

Sper să avem un program mult mai simplificat faţă de cel actual, având în vedere că am ţinut cont de toate observaţiile primite din teritoriu, dar şi de greşelile făcute ante­rior. Promit că o să reluăm legislaţia pentru a face lucrurile cât mai corect şi pe deplin funcţionale.”

A urmat discursul preşedintelui LAPAR Laurenţiu Baciu, care a subliniat principalele probleme cu care se confruntă fermierii:

„Sunt onorat de tematica acestei conferinţe şi mi-aş fi dorit să pot avea şi eu optimismul antevorbitorului meu, con­silierul prezidenţial Adrian Rădulescu. Din păcate, nu pot decât să aduc la cunoştinţa dumneavoastră cele mai a­cu­te probleme din agricultura românească.

În primul rând, este vorba despre subvenţii, care se si­tu­ează la cea mai scăzută valoare din Europa. Cum putem noi oare să ne situăm pe acelaşi palier cu ceilalţi colegi europeni, când abia putem cumpăra inputurile necesare însămânţării? Nu putem obţine performanţă fără subvenţii şi investiţii. Nu este un secret că în ultimii 23 de ani nu s-a depus niciun fel de efort la nivel guvernamental pentru a găsi soluţii cu privire la subvenţii şi ajutoare în agricultură.

Cea mai recentă problemă este legată de vânzarea terenurilor. S-au încercat tot felul de drafturi, şi în final s-a găsit o soluţie ce constă în înfiinţara unei agenţii naţionale de monitorizare a vânzării tuturor terenurilor, ceea ce nu cred că se va realiza într-o totală transparenţă.

Fondul mutual este un alt subiect pe baza căruia am discutat mult în ultimele luni. Noi am solicitat ca acest fond să fie o acţiune privată făcută de agricultori pentru agricultori, cu obligaţia de a se crea un cadru legal de funcţionare. Însă, şi aici există alt gen de interese.

Cât despre accesarea fondurilor europene, într-adevăr, putem afirma că suntem printre ultimele ţări. Din păcate, la ministerul de resort, dar şi în alte instituţii afiliate acestuia, lucrurile nu merg aşa cum trebuie. Acolo sunt oameni puşi po­litic, care habar nu au de ceea ce fac. Practic, prin tot ce s-a creat, legiuitorul le-a dat posibilitatea acestor func­ţio­nari cu grade înalte să gândească fiecare în felul lui şi după bunul plac.

Sunt foarte multe probleme în agricultură pentru care gu­vernanţii au emis acte normative dubioase şi neaplicabi­le, aşa cum este cazul camerelor agricole, un fiasco total. Noi fermi­e­rii, avem impresia că tot ce se face pentru agricultura românească este contra intereselor na­ţi­o­nale. Nu înţelegem că avem nevoie de un sec­tor agricol care să dezvolte producţie şi să cre­eze plus valoare.

Pentru că suntem la sfârşit de an, le doresc tuturor un 2014 mult mai bun, fermierilor, roa­de bo­gate şi să ne întâlnim la Conferinţele Business Press Agricol fără probleme. Asta nu înseamnă că nu o să mai avem despre ce vorbi, dar dacă lucrurile merg bine ne vom împărtăşi experienţele.”

A continuat doamna Otilia Manta, care a adus în dis­cu­ţie subiectul atragerii fondurilor europene:

“Noi consultanţii suntem implicaţi în viaţa reală prin fie­care proiect derulat şi, mai mult, împărtăşim alături de dum­neavoastră, fermierii, aceleaşi ide­a­luri ale politicii agricole co­mu­ne 2014-2020. Aşteptăm mai puţină birocraţie pe segmentul de finanţare europeană, mai multă operativitate şi transparenţă, dar şi ghiduri mai puţin stufoase, ac­ce­sibile tuturor fermierilor.

Eu sunt o persoană optimistă şi pozitivă şi am convingerea că noua programare va simplifica lu­crurile. Ce vreau să vă spun este că asistăm în prezent la mai multe deschideri. Sunt surse care pot să ajute în complementaritate co-finanţarea proiectelor. Trebuie să facem o analiză de im­plicare activă a business-ului în industria de procesare şi în producţie, în general, la nivel naţional. Există şanse reale în atingerea obiectivelor şi, în final, la absorbţia de fonduri.

În prezent se discută de o nouă lansare de proiecte de economie socială, iar intervenţia este destul de consisten­tă. Pe un proiect se pot obţine maxim 200.000 euro. Acest program este administrat de Ministerul Muncii prin fondul social european. Dacă ne referim la mediul rural, această valoare este chiar un ajutor important pentru a dezvolta o activitate, care, după trei ani poate fi sigură şi sustenabilă.

În ceea ce priveşte programul de atragere a fondurilor europene, gândirea trebuie să fie complementară – pe de o parte, programul naţional de dezvoltare rurală, iar pe de alta, programele guvernamentale. Este important de ştiut că există jucători importanţi ai lumii care sunt interesaţi să acorde sprijin financiar, venind în complementaritate. Aceas­tă şansă adusă politicii agricole comune nu poate fi decât o binecuvântare a Bunului Dumnezeu. Din acest mo­tiv, do­resc să-mi exprim pe un ton optimist încrederea că zona finanţării va beneficia de condiţii mai simple, intrând pe un făgaş de normalitate, ceea ce înseamnă un grad de ab­sor­b­ţie bun pentru fermele româneşti.”

Şi-au exprimat opiniile şi fermierii prezenţi, printre care Piero Francisci, administratorul grupul Iragri şi dr. Mihai Petcu, de la Agroindustriala Pantelimon, dar şi specialişti din domeniile conexe – Robert Rekkers, director general al Agricover Credit IFN, Constantin Chiurciu, director general al Romvac Company şi Anca Daniela Raiciu, director mar­ke­­ting Hofigal Export-Import.

Premiile Business Press 2013

După discuţiile specialiştilor din agricultură a urmat Gala de decernare a Premiilor Business Press, în care s-a pus un accent deosebit pe re­cunoaşterea şi premierea aso­cia­ţiilor şi companiilor care au un rol important în dezvoltarea agriculturii, precum şi pe evidenţierea firmelor din industria producătoare din Ro­mâ­nia, un sector care are nevoie de mult mai multă susţinere şi apreciere atât din partea au­to­ri­tăţilor, cât şi a celor implicaţi în activitatea economică din ţara noastră.

[pullquote_left]„Vom premia la această ediţie nu numai cele mai va­loroase iniţiative economico-financiare din mediul de afa­ceri sau cele mai eficiente activităţi din domeniul agricol, dar şi efortul companiilor care produc în România, pe o piaţă tot mai puţin stabilă. Ne dorim ca premiile acordate să re­prezinte o recunoaştere a muncii, eforturilor, iniţiativelor, in­vestiţiilor şi performanţelor dumneavoastră” – a adă­u­gat doamna Georgeta Beldiman în deschiderea sesiunii de pre­­­miere.[/pullquote_left]

Premiile de Excelenţă Business Press au fost înmânate de către domnul secretar de stat Achim Irimescu. Printre la­u­reaţi s-au aflat importante asociaţii din domeniul agricol – Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Uni­u­nea Crescătorilor de Păsări din România, Federaţia Rom­ali­menta, Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România, Asociaţia Crescătorilor de Vaci Holstein Ro, precum şi companii care vin în sprijinul fermierilor cu soluţii de con­sul­tanţă agricolă şi financi­ară – Grupul Român pentru In­ves­tiţii şi Consultanţă – RGIC şi Agricover Credit IFN.

De asemenea, printre premianţii acestei ediţii s-au re­gă­­sit fermieri, specialişti din în­vă­ţământul superior agronomic – prof. univ. dr. Mihai Berca şi prof. univ. dr. Florin Stănică, dar şi companii de renume care vin în sprijinul a­gri­cul­­turii cu pro­du­se de protecţia plantelor, seminţe de ca­li­tate şi utilaje per­formante: Alcedo, Bayer, Caussade Semences Ro­mâ­nia, DuPont România, Limagrain Româ­nia, Naturevo, Nufarm România, Pioneer Hi-Bred Româ­nia, Syngenta Agro, Agri Tocan, Agromec Ştefăneşti, Kongskilde, General Leasing, MAP – Maşini Agricole Performante, Maschio Gaspardo România, NHR Agropartners, precum şi firme din industria pro­­du­că­toa­re conexă domeniului agricol: Romvac Company, Boromir Ind, Titan S.A., Cotnari S.A, Domeniile Dealu Mare Urlaţi, Sonimpex Topoloveni, Carmangeria Godac, Hofigal Export- Import şi Ruukki România.

Redacţia