Dr. Ec. Ruxandra-Eugenia POP
Identificarea alternativelor optime în vederea facilitării tranziției de la modelele de producție și consum convenționale la cele durabile reprezintă o provocare pentru factorii de decizie și nu numai. În vederea sprijinirii acestui demers instituțiile de cercetare în domeniul economiei agrare au rolul de a identifica gradul actual de conștientizare și informare la nivelul producătorilor agricoli autohtoni, cu privire la diferitele oportunități oferite de progresele științifice survenite inclusiv la nivelul inputilor de producție. Determinarea strategiilor de producție actuale implementate la nivelul exploatațiilor agricole autohtone în raport cu tematica studiată reprezintă de asemenea o prioritate în cadrul cercetărilor de marketing desfășurate în rândul producătorilor agricoli.
Proiectul intitulat Studii de marketing pe piața produselor pe bază de resurse naturale și utilizarea acestora în agricultură, desfășurat în cadrul activității de cercetare internă a Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală București are ca scop formularea unui set de recomandări privind măsurile și acțiunile ce ar putea fi întreprinse în vederea facilitării și încurajării fermierilor autohtoni în ceea ce privește utilizarea de produse alternative, biologice la nivelul exploatației agricole.
Tematica centrală a cercetării este reprezentată de economia circulară și importanța aplicării principiilor acesteia la nivelul agenților economici cu domeniul activității în cadrul filierei agroalimentare, cu precădere în etapa de producție agricolă. Tranziția de la modelul economic convențional la cel circular reprezintă una dintre direcțiile principale incluse la nivelul strategiilor europene de referință (EC, 2023, Net-Zero Industry Act; EC, octombrie 2018, EU Bioeconomy Strategy and Action Plan; EC, martie 2024, EU Biotechnology and Biomanufacturing Initiative).
Progresele înregistrate în domeniul biotehnologiilor reprezintă oportunități ce pot fi valorificate în vederea asigurării sustenabilității activităților economice din agricultură, atât din punct de vedere al bunăstării fermierilor cât și din punct de vedere al conservării resurselor de mediu. Necesitatea accelerării tranziției de la agricultura convențională la cea organică și obținerea de randamente optime de producție este singura modalitate prin care concepte precum siguranța și securitatea alimentară pot fi asigurate. De aceea, înlocuirea factorilor tehnologici de producție convenționali cu utilizarea produselor naturale corespunzătoare (biofertilizatori, biopesticide, fertilizatori organici, alți agenți de stimulare a producției naturali) reprezintă una dintre formele prin care competitivitatea la nivelul fermierilor poate fi îmbunătățită, atât din perspectiva veniturilor acestora cât și din punct de vedere al protejării mediului înconjurător.
Utilizând metodologia specifică cercetărilor de marketing și parcurgând etapele specifice, studiul se concentrează pe un eșantion țintă, cel al fermierilor autohtoni, utilizatori, potențiali utilizatori sau non-utilizatori ai produselor pe bază de resurse naturale în cadrul proceselor de producție agricolă. Printre obiectivele specifice cercetării se pot menționa:
- determinarea caracteristicilor exploatației, determinarea caracteristicilor socio-demografice ale fermierilor (O1);
- identificarea nevoilor actuale la nivelul producătorilor agricoli și a inputurilor de producție utilizate în prezent (O2);
- determinarea gradului de informare și conștientizare privind elementele cheie ale combaterii biologice și a percepției, atitudinii, producătorilor agricoli privind utilizarea de produse de profil (O3);
- proiectarea comportamentului agenților economici de profil pe termen mediu și lung în raport cu tematica studiată (O4).
Conceptul de produse pe bază de resurse naturale (bio-based products) a fost promovat în anul 2002 de către Departamentul de Agricultură al Statelor Unite ale Americii (US. Farm Bill) ca fiind acele produse comerciale sau industriale care au în componență, într-o pondere mai mare sau mai mică, resurse naturale, materiale agricole regenerabile sau materiale forestiere. Astăzi, unul dintre producătorii principali ai industriei de profil definește conceptul de produse biologice ca fiind “soluția de avangardă a agriculturii durabile“ (Bayer, 2024).
În direcția produselor obținute prin valorificarea biotehnologiilor în cadrul proceselor inovative, la nivel european se identifică următoarele direcții specifice (EC, Bio-based research and innovation):
- sisteme durabile de aprovizionare, logistică și producție din biomasă, cu accent pe aplicații și utilizări de valoare adăugată și pe eficiența generală a resurselor, inclusiv apa;
- științele vieții și convergența acestora cu tehnologiile digitale pentru înțelegerea, prospectarea și utilizarea durabilă a resurselor biologice;
- lanțuri valorice pe bază de biomasă, materiale, inclusiv materiale bioinspirate, substanțe chimice, produse, servicii și procese cu calități și funcționalități noi și cu sustenabilitate îmbunătățită;
- înlocuirea producției actuale nesustenabile cu soluții pe bază de biomasă, pentru aplicații inovative pe piață; Biotehnologie aplicată în procese industriale competitive, durabile și inovative, servicii de mediu și produse de consum;
- circularitate prin inovație pentru a crește radical valoarea generată pe unitatea de resursă biologică, menținându-le valoarea în economie pentru o perioadă mai lungă, susținând principiul utilizării în cascade a biomasei durabile;
- sisteme bio-based incluzive cu diferite părți interesate care participă la crearea de valoare, maximizând impactul societal și implicarea publicului;
- înțelegere crescută a limitelor ecologice, indicatorilor și metricilor sustenabilității mediului în industria bio-based și sinergiile și compromisurile acesteia cu un mediu sănătos și cu celelalte sectoare ale bioeconomiei.
Pe de altă parte, la nivel european, în vederea facilitării și încurajării dezvoltării biotehnologiilor și a bioindustriilor la nivelul sectoarelor economice, o serie de acțiuni sunt formulate, la nivelul cărora se pot aminti (EC; Boosting biotechnology and biomanufacturing in the EU):
- simplificarea cadrului legislativ și facilitarea accesului pe piață al agenților economici de profil, asigurarea acurateței și transparenței privind diferențele dintre produsele chimice și cele pe bază de resurse naturale (inclusiv în ceea ce privește Amprenta de Mediu);
- revizuirea Strategiei pentru Bioeconomie până la finele anului 2025; Încurajarea de noi investiții la nivelul sectorului țintă și altele.
Aceste direcții de acțiune trasate la nivel global și europen de către factorii de decizie au ecou și pe piața de profil, ținând cont de informațiile publicate de către specialiștii din domeniu. Piața fertilizatorilor naturali este într-o continuă creștere, aceasta fiind estimată la 1,38 mld dolari (conform GVR Report, Biofertilizers Market Size). Se așteaptă ca piața bioîngrășămintelor din Europa să crească semnificativ datorită industriei agricole în creștere, progresului practicilor agricole și creșterii gradului de conștientizare a alimentației sănătoase.
Studiul de marketing privind gradul de conștientizare al avantajelor utilizării produselor bio-based la nivelul exploatației agricole este realizat prin intermediul unui chestionar în rândul operatorilor economici respectiv producătorilor agricoli autohtoni. Formularul este structurat în 3 părți, totalizând un număr de 25 întrebări, iar perioada destinată colectării datelor este iulie-august 2025. Pentru a se garanta un nivel de încredere de 95% și o marjă de eroare de ±5% a rezultatelor cercetării, dimensiunea minimă țintă a eșantionului este de 380 respondenți.
În concluzie, studierea comportamentului operatorilor economici reprezintă un proces complex, cu anumite particularități, diferit față de studierea comportamentului consumatorului obișnuit. Studiul prezentat în cadrul articolului de față reprezintă un prim pas în vederea asigurării formulării de propuneri privind politicile și strategiile optime pentru facilitarea tranziției de la utilizarea inputurilor tradiționale la cele alternative, pe bază de resurse naturale, la nivelul exploatațiilor autohtone.
Ancheta desfășurată la nivelul publicului țintă menționat debutează de la premisa conform căreia nu există o soluție unică pentru toți fermierii, iar identificarea și dezvoltarea strategiilor de combatere a dăunătorilor trebuie adaptată specificului local și nevoilor individuale ale fermierilor.
Astfel, pentru eficientizarea atinegrii obiectivelor europene și naționale ar trebui să existe o abordare diferită pentru aceeași cultură în funcție de caracteristicile zonei dar și în funcție de tradițiile și obiceiurile de cultivare implementate la nivelul fermelor tradiționale, corelat cu valorile organizaționale și individuale.