Dr. Ec. Ancuța Marin, Dr. Ing. Rodica Chetroiu, Ing. Lidia Iurchevici
Piața agroalimentară românească este încă departe de performanțele din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ceea ce face ca decalajele de productivitate să devină și mai accentuate. Cu toate acestea, locul ocupat de țara noastră la multe dintre produsele de origine animală întărește concluzia existenței unui potențial de producție semnificativ al sectorului agroalimentar românesc.
Studiul privind piața cărnii de pasăre a fost cuprins în Programul intern de cercetare al ICEADR pe anul 2020 și a fost subvenționat de la bugetul de stat. În cadrul acestuia, s-a realizat o analiză a pieței cărnii de pasăre în perioada 2014-2019, cuprinzând elemente referitoare la structura dimensională a exploatațiilor, date privind efectivele de păsări, producția internă de carne de pasăre, informații privind costurile de producție la nivelul anului 2019, importul și exportul, cererea și oferta de carne de pasăre, prețul de valorificare etc.
La data de 30 aprilie 2019, existau în România 1.490 mii de exploatații de păsări, cu 230 mii mai puține față de 2018 (-13%). Acestea totalizau un număr de 73.208 mii capete, cu 3.000 mii capete sub cel din anul 2018 (-3,9%). Cele mai multe exploatații se regăsesc în categoria sub 25 capete, adică în gospodăriile populației, dar cele mai mari efective sunt în fermele mari, industriale, de peste 1.000 capete. Mărimea medie a fermelor de păsări pe țară este de 48,89 capete pe fermă. Cea mai mare pondere a exploatațiilor de păsări este în categoria sub 25 capete (73,57 %), urmată de categoria 25-50 capete (16,04%), iar cea mai mică pondere o ocupă categoria „peste 1000 capete” cu un procent de numai 0,02% din numărul total.
Din punct de vedere numeric, cele mai mari efective sunt asigurate de către fermele mari, industriale, cu peste 1.000 capete (50,03%). Gospodăriile țărănești au o cotă de participare de 20,34% la numărul total de păsări din țară. În perioada 2014-2019, efectivele de păsări au avut o evoluție sinuoasă, astfel că, la finalul intervalului, se înregistrau 75.300 mii capete, aproape similar cu efectivele din 2014. Media efectivului de păsări în perioada 2014-2019 a fost de 75.400 mii capete, urmând un ritm anual negativ, de -0,02%, cu un coeficient de variație redus, de 2,2%. Efectivele de păsări din cadrul exploatațiilor agricole individuale au urmat un trend descrescător pe perioada analizată, înregistrând un ritm mediu anual negativ, de -1,95%, cu un coeficient de variație mediu, de 7,6 % (Graficul 1).
Se remarcă faptul că producția de carne de pasăre provine aproape în totalitate din sectorul privat și a înregistrat o creștere de 37,7% în anul 2019 față de anul 2014 (Graficul 2). La nivelul anului 2019, doar 21,5% din carnea de pasăre provine din exploatațiile agricole individuale, restul de 78,5% provenind din creșterea industrială. Producția de carne de pasăre în perioada 2014-2019 a înregistrat un ritm anual crescător, de 6,6 procente, cu un coeficient de variație mediu, de 10%.
Producția internă de carne de pasăre a evoluat continuu pozitiv în perioada 2014-2019, ajungând la 538 mii tone carne tăiată la finele intervalului. De asemenea, importurile au avut, în general, o dinamică ascendentă (+8,9%) pe perioada analizată, cu un ușor declin în 2019. Exportul a fluctuat crescător de la un an la altul, ridicându-se la 113 mii tone, cu o creștere de 48,7% pe interval. Rezultatul acestor variații de pe piața avicolă a condus spre o ofertă crescândă de carne de pasăre, ajungându-se ca, în anul 2019, să existe pe piață o cantitate cu 27,6% mai mare față de anul 2014 (Graficul 3).
La carnea de pasăre, din cheltuielile totale de producție (4,34 lei/kg în viu), 87,1% sunt cheltuieli variabile. În structura acestora, 70% sunt reprezentate de cheltuielile cu furajele, 12% materialul biologic (puii de o zi), 10% medicamentele și materialul sanitar-veterinar, iar restul alte categorii de cheltuieli (Graficul 4).
Ca urmare, costul de producție la carnea de pasăre s-a situat în jurul valorii de 4,34 lei/kg în viu, valorificarea realizându-se la un preț mediu la poarta de fermei de 4,60 lei/kg în viu (Graficul 5). În consecință, rata venitului impozabil a fost scăzută, de 6%, iar rata venitului net s-a redus la 5,4%.
Cererea şi oferta sunt factorii majori ai pieţei concurenţiale, raportul dintre ele fiind esenţial în formarea şi evoluţia preţurilor. Preţurile, prin dinamica lor, caracterizează piaţa la un moment dat, aceasta situându-se în una din trei situaţii posibile: de abundenţă de produse, raritate de produse sau absenţă de produse. Legea cererii şi ofertei reprezintă „motorul” sau „coloana vertebrală” a economiei de piaţă. Preţurile produselor agroalimentare au două limite: una inferioară determinată de costurile de producţie şi una superioară determinată de puterea de cumpărare a populaţiei.
România ocupă locul 4 în Uniunea Europeană, în cazul prețurilor la carnea de pasăre. Astfel, prețurile au variat între 1.223,1 USD/tonă în viu, în 2014 și 964,1 USD/tonă în viu, în 2018, media calculată fiind de 1.057,3 USD/tonă în viu. Cel mai mare preț de producție s-a înregistrat în Grecia, în 2014, iar cel mai mic în Polonia în 2016 (Graficul 6).
Piaţa cărnii de pasăre din România se confruntă cu supraproducţie, importuri masive, dar şi cu campanii media nefavorabile, privind utilizarea unor hormoni sau proteine interzise.
Conform opiniilor marilor producători, principala problemă a sectorului avicol este volatilitatea pieței cărnii de pui, care reacționează puternic la factori externi, cum ar fi:
- competiția pentru zonele de influență geopolitică ș.a.;
- dezvoltarea economică a unor țări din alte părți ale lumii, care atrage după sine creșterea consumului de carne de pasăre;
- evoluția prețurilor la input-urile principale – proteice, cereale, alți ingredienți;
- modificările în obiceiurile de consum, cum ar fi trecerea de la consumul de carne congelată la cea refrigerată etc.
Referitor la prețul cărnii de pasăre, acesta va respecta în primul rând caracterul ciclic al consumului, adică mai mare vara și mai redus în sezonul rece. În evoluția pe termen lung, prețul va fi determinant influențat de evoluția prețurilor la resursele de bază ale industriei, de decizii politice, de evoluția economiei globale, de modificarea obiceiurilor de consum, de prețurile produselor alternative: carnea de porc, vită, pește, fructe de mare ș.a.m.d.
În concluzie, sectorul creșterii păsărilor pentru carne este în ascensiune, atât din punct de vedere al efectivelor, cât și al producțiilor. Toate sectoarele, însă, activează pe o piață cu concurență neloială, afectată de importuri masive ce descurajează și afectează profund producătorii autohtoni.