Cel mai important eveniment din această toamnă, RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum, s-a desfăşurat în data de 29 noiembrie 2019 în locaţia JW Marriott Grand Hotel din Bucureşti.
În cadrul RALF, eveniment dedicat marilor fermieri și liderilor din agricultură, sunt prezentate bune practici, modele de business, exemple de succes și studii de caz din agricultura românească și internațională.
La evenimentul din acest an au fost invitaţi specialişti, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale şi ai companiilor de profil, dar şi jurnalişti din presa agricolă. Ţările reprezentate au fost: Polonia, România, Bulgaria, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Argentina, Ucraina, Olanda, Germania, Franța şi Republica Moldova.
Evenimentul a fost moderat de preşedintele Asociaţiei Presei Agricole din România, Nicoleta Dragomir, care a trecut în revistă temele de discuţie, dar şi de jurnaliştii Cătălin Lența şi Andreea Stroe.
Printre vorbitorii evenimentului s-au regăsit reprezentanţi ai companiilor din agribusiness, fermieri de seamă din agricultura românească, dar şi din Polonia, Bulgaria şi Marea Britanie.
Prezent la eveniment, ministrul Adrian Oros a precizat că Ministerul Agriculturii trebuie să elaboreze, împreună cu fermierii, un program naţional strategic pentru perioada 2021-2027 care să cuprindă o strategie şi un set de intervenţii cu efect pozitiv pentru toţi actorii din domeniul agriculturii şi industriei alimentare.
„Noi, administraţia, împreună cu dumneavoastră, avem o obligaţie foarte mare faţă de consumatori, care au dreptul să consume alimente produse responsabil, alimente sănătoase, dar şi faţă mediu, practicând o agricultură cât mai puţin agresivă, cât mai puţin invazivă, o agricultură mai prietenoasă.
Cred că rolul nostru, al Ministerului, nu este acela de a vă spune ce şi cum să faceţi. Cu siguranţă dumneavoastră ştiţi mai bine acest lucru. Nu este nici acela de a vă raporta producţiile pe care dumneavoastră le obţineţi. Este acela de a rămâne un arbitru echidistant, care prin acţiunile sale să nu contribuie el însuşi la concurenţa neloială, la distorsionarea pieţei. Asta vom încerca să facem în perioada următoare, când, împreună cu fermierii, cu mediul asociativ, în urma unei analize SWOT şi a unei analize socio-economice vom elabora un program naţional strategic pentru perioada 2021-2027 care să cuprindă o strategie şi un set de intervenţii cu efect pozitiv pentru toţi actorii din domeniul agriculturii şi industriei alimentare din România. Ministerul Agriculturii are obligaţia de a susţine toate domeniile din agricultură şi toate categoriile de fermieri, indiferent de mărimea lor.
Trebuie să recunoaştem că este nevoie şi de o susţinere consistentă a fermelor de familie, pentru a deveni competitive în raport cu fermele de familie din restul Europei şi de a transforma în mod accelerat zecile de mii de ferme de subzistenţă în ferme comerciale sustenabile. De asemenea, este important să ieşim din paradigma exportului de materie primă şi să importăm masiv produse alimentare”, a ţinut să precizeze ministrul Adrian Oros la Forumul Internaţional al Marilor Fermieri.
În cadrul primei sesiuni, cu tema “Educaţie, inovaţie şi politici agricole”, speakeri au fost: Daniel Buda, Vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) a Parlamentului European, Mihail Dumitru, Director General Adjunct al Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei, Dr. ing. George Mușat, Director Program Ameliorare Porumb în cadrul companiei KWS, Maria Cîrjă, Marketing Manager, Corteva Agriscience România și Republica Moldova, Prof. Dr. Vasile Vîntu, Rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași, Adrian Badea, Director Național Vânzări, Petkus România, Prof. Dr. Roxana Vidican, Decan al Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca; Remus Cazacu, CEO BITSoftware, Prof. Dr. Toma Adrian Dinu, Decan al Facultății de Management și Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV București, care a vorbit despre evoluția marilor ferme din Sudul României, Samuel Widmer, Karpaten Meat Group, care are în prezent 8.000 de animale, 10.000 de hectare de pășuni și teren agricol și lucrează cu 500 de parteneri, dar şi Hannu Erkki Samuel Haapala, cercetător și inventator finlandez în domeniul agrotehnologiei și al bio-economiei, recunoscut la nivel internaţional.
În intervenţia susținută, Daniel Buda, Vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European, a dorit să îi informeze pe invitații prezenți în cadrul RALF despre capitolele deschise din regulamentul privind PAC şi despre oportunitățile din noua Politică Agricolă Comună.
“Noul Regulament privind PAC aduce, în primul rând, plăți directe mai mari la hectar pentru România, asta în timp ce în cazul altor state acest sprijin scade. De asemenea, noile măsuri vor permite o colaborare între statele membre și fermieri în vederea simplificării și flexibilizării activităţii privind obținerea rezultatelor dorite în agricultură. În ceea ce privește fermierii activi, fără discuție, banii europeni destinați lor trebuie să ajungă acolo unde se face agricultură, mai exact la adevărații fermieri.
Astăzi avem «fermieri de canapea», mai precis, fermieri care primesc fonduri europene, dar nu lucrează efectiv terenul respectiv, iar această categorie trebuie să dispară după 2020. Până la urmă, statele membre sunt responsabile să se asigure că acești bani ajung la fermieri și la cei care practică cu adevărat agricultură. Uniunea Europeană, în general, și România, în special, au nevoie de ferme durabile, capabile să ofere timp îndelungat o hrană de calitate, la prețuri accesibile pentru consumatori.
Mai mult, plecând de la realitățile din teren, trebuie să fim conștienți că este nevoie de o adaptare la un nou model de agricultură, care să țină cont de noile tehnologii și să fie un real ajutor pentru agricultori. Discutam astăzi de o agricultură de precizie la centimetru în câmpuri și de capacitatea de a gestiona semințele, îngrășămintele, apa și culturile, oferind control continuu și sprijin în luarea deciziilor. Vorbim, astfel, de nevoia de a investi în digitalizare, în cercetare și inovare, urmând ca mai apoi acestea să fie transferate în teren.
O altă direcție pe care sectorul agricol din România trebuie să o aibă în vedere este cea legată de dezvoltarea capacităților de procesare a produsului brut. Pentru perioada 2021-2027, România are previzionate 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală. O bună parte a acestor bani trebuie să se regăsească în dezvoltarea capacităților de procesare. Acest lucru va permite dezvoltarea lanțului scurt de aprovizionare, dar și a capacităților mari de procesare.
Doar abordând lucrurile de această manieră consumatorii pot să aibă acces la produse de calitate și la prețuri rezonabile. Aici, aș face o paranteză. Pentru a crește eficiența componentei de procesare este obligatorie asocierea. Fără a investi în tehnologizare, fără a investi în procesare și fără a conștientiza importanța asocierii, nu vom reuși să fim competitivi pe piață, cu atât mai mult cu cât astăzi vedem că ne confruntăm cu o criză acută a forței de muncă.
În ceea ce privește cercetarea, Comisia Europeană a propus alocarea a 10 miliarde de euro din programul Orizont Europa pentru cercetare și inovare în domeniul alimentar, agricol, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei. Cunoștințele și inovarea sunt esențiale pentru un sector agricol inteligent, rezilient și sustenabil. Viitoarea PAC va încuraja investițiile mai mari în cercetare și inovare și, totodată, va ajuta fermierii și comunitățile rurale să profite de rezultate. Astfel, fondurile europene reprezintă și în domeniul cercetării o șansă pentru creșterea performanțelor în agricultură”, a explicat Daniel Buda.
În continuare, domnul Dr. ing. George Mușat, Director Program Ameliorare Porumb în cadrul companiei KWS a vorbit audienţei despre valorile companiei. “Astăzi, pentru al patrulea an consecutiv, KWS este Master Partner la RALF 2019. Genetica firmei KWS are un potenţial de producţie excelent şi adaptabilitate foarte bună la condiţiile pedoclimatice specifice ţării noastre, hibrizii fiind testaţi în ferme din toate zonele de cultură din România. Pentru KWS, viziunea este una dintre valori.
Hibrizii noştri de porumb sunt creaţi, testaţi şi selectaţi în România. An de an, portofoliul comercial al companiei este îmbogăţit cu noi hibrizi, tot mai performanţi. În acest sens, recunoaştem lansarea pe piaţa seminţelor a ClimaControl3, grupa hibrizilor de porumb cu toleranţă ridicată la secetă şi la arşiţă. Totodată, din acest an a fost introdusă în portofoliu sămânţa hibridă din Grupa de Performanţă – Plus4Grain ce conţine hibrizi cu rezultate excelente în cazul practicilor agricole avansate. Este important ca fermierii români să aibă în cultura de porumb hibrizi ameliorați în România, adaptați condițiilor specifice din fermele de aici”, a precizat specialistul.
La rândul său, Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova, a prezentat pe scurt cartea de vizită a companiei. “Corteva Agriscience este o companie globală, tranzacţionată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – inclusiv un mix echilibrat şi divers de seminţe, soluţii pentru protecţia culturilor şi soluţii digitale axate pe maximizarea productivităţii şi creşterea randamentului şi profitabilităţii.
Având în portofoliu unele dintre cele mai uşor de recunoscut mărci din agricultură şi o linie de produse şi tehnologii de top în industrie, care pot genera creşteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părţile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăţi viaţa celor care produc şi a celor care consumă, asigurând astfel progresul generaţiilor viitoare.
Solul, relieful, datele hidrologice specifice, dar şi produsele şi soluţiile tehnologice de digitalizare, într-un tot unitar, pot optimiza activitatea în agricultură. Prin digitalizare putem şti care este starea solului şi a culturilor în timp real. Aceasta este agricultura viitorului”, a subliniat Maria Cîrjă.
În cadrul primei sesiuni, Remus Cazacu, CEO BITSoftware, le-a vorbit invitaţilor despre Registrul Agricol Electronic FBAA, o soluție inovatoare pentru culturi sănătoase și de calitate.
“FieldBook AgriApps – FBAA, reprezintă un nou standard în agricultura de precizie, o soluție software specializată care permite gestiunea tuturor activităților fermei. Cu ajutorul acestei soluții, fermierii pot să își maximizeze profitul, să aibă mai multă predictibilitate în privința evoluţiei culturilor, dar și să facă o agricultură sustenabilă. Renunțați la registrele agricole învechite. Cu FieldBook AgriApps aveți acces la date în timp real și le puteți analiza pentru a lua cele mai bune decizii. Cu doar câteva click-uri, alocați în mod optim resursele de care dispuneți. Planificați, executați și urmăriți derularea lucrărilor agricole”, a concluzionat expertul.
Cel de al doilea panel a avut ca subiect “Managementul marilor ferme în Moldova, Banat, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea” şi i-a avut ca protagonişti pe: Liviu Zăgan, Holde Agri Invest, care exploatează 2.800 de hectare de teren în partea de sud-est a României, Radu Gorunescu, Manager Studio of Agricultural Systems Romania, Celzin Aedin, Director General SC Micul Agricultor SRL, care administrează peste 3.000 de hectare în judeţul Constanța, Cătălin Viziru, Marketing Manager FMC Agro Operational România, Cosmin Iancu, fermier, care administrează peste 1100 hectare în cadrul Societăţii Agricole Grădiștea din judeţul Ilfov, Alexandr Pešák, Central & Eastern Europe Manager Kleffmann Group din Cehia, Arnaud Perrein, Director General SC Sopema SRL, cu peste 4.000 de hectare în judeţul Ialomița, Cornel Stroescu, Director General SC Hastro Şovarna SRL, care administrează peste 2.000 hectare în judeţul Mehedinți, Ramona Ivan, reprezentant CEC Bank, Direcția Relații cu Instituții Naționale și Internaționale şi Emil Turdean, administrator al SC Agro Turdean Impex SRL, care lucrează peste 3.000 de hectare în judeţul Cluj.
“Industria de protecția plantelor trece prin schimbări importante, după cum o dovedesc ultimii ani. Compania FMC răspunde cerințelor producătorilor agricoli, oferind soluții inovatoare pentru protecția plantelor, în vederea obținerii unor recolte bogate. Prin combinarea acestor produse de valoare și a capacităților de cercetare și dezvoltare cu propriul nostru portofoliu de produse, precum și cu expertiza pe care o avem în dezvoltarea și formularea produselor, FMC va putea servi mai bine clienții și va accelera tempoul de introducere a noilor soluții pe piață”, a menţionat în cadrul prezentării Cătălin Viziru, Marketing Manager al companiei FMC.
La rândul lor, fermierii prezenţi în cadrul sesiunii au atras atenţia că producătorii agricoli care nu aplică tehnologiile de protecţie sunt un pericol pentru culturile agricole învecinate. O altă problemă o reprezintă lipsa forţei de muncă calificată, aspect generat de desfiinţarea şcolilor profesionale şi a liceelor agricole. Soluţia prezentată în cadrul panelului a fost agricultura de precizie, pregătită să asigure optimizarea activităţii agricole şi să aducă plusvaloare în agribusiness.
În cea de a treia sesiune, dedicată invitaţilor străini, tema legată de “Ferma viitorului” a fost prezentată de Trevor Scherman, care a primit “Premiul pentru Inovație în cadrul Canada’s Farm Progress Show”, urmat de Brian McKown, Vicepreședinte Kinze Manufacturing, Lituania, David Fuller-Shapcott, premiat cu “Medalia de Aur la British Farming Awards 2018”, în Marea Britanie, Alexander Hammerschmidt, IT Management DKE-Data GmbH & Co. KG Agrirouter, Germania, Wyno Zwanenburg, Consultant internațional cu o experiență de peste 30 de ani în agricultură, Olanda, Viljar Veidenberg, ales “Baltic Sea Farmer of the Year 2018”, din Estonia, Grzegorz Brodziak CEO Goodvalley Agro, cu peste 13.000 ha, din Polonia, Dariusz Majchrzycki, DANKO Plant Breeders, care exploatează peste 6.300 de hectare în Polonia, Javier Fernández Ponce, creatorul conceptului Smart Floating Farms, Spania, Wouter Bauman, Rooftopfarmer at Dakakker and Advisor Nature and Public Space at Rotterdam Environmental Centre, Olanda.
RALF este un concept creat de BORO PR & COMMUNICATION, premiată cu “Romanian PR Award 2019, Events Category”. Revista Business Press Agricol a fost unul dintre partenerii media în cadrul Forumul Internațional de Agricultură din acest an. Felicitări organizatorilor şi mult succes fermierilor şi specialiştilor din agricultură!