Autor: Dr. Ing. Bicu Diana, Cercetător Științific
În ultimele decenii, consumul de carne și produse din carne a devenit un subiect tot mai dezbătut în rândul consumatorilor, specialiștilor în nutriție dar și al activiștilor de mediu. Deși carnea a fost mult timp un element central în alimentația umană, astăzi alegerile legate de acest aliment sunt influențate de mai mulți factori precum: sănătate, cultura, mediu, preț. Acest articol își propune să studieze principalele direcții în care se manifestă percepțiile consumatorilor cu privire la consumul de carne.
- Preocupări legate de sănătate: Mulți consumatori sunt preocupați din ce în ce mai mult de impactul consumului de carne asupra sănătății, în special în ceea ce privește grăsimile saturate, colesterolul și riscul bolilor cardiovasculare și al cancerului. Studiile arată că un consum ridicat de carne roșie și procesată este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare cu până la 42%, conform cercetărilor publicate în BMJ (British Medical Journal, 2019). De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat carnea procesată drept cancerigenă de grupa 1. Preocupările pentru creșterea gradului de sănătate determină schimbări în alimentație, orientarea oamenilor către consumul de carne slabă sau substitute vegetale, cum ar fi tofu, seitan sau produsele pe bază de mazăre, care oferă proteine comparabile cu cele din carne, dar cu un profil lipidic mai sănătos.
- Preocupări legate de cultura: Obiceiurile alimentare sunt puternic influențate de tradiții și norme sociale. În multe culturi, carnea este un simbol al ospitalității și al meselor festive. De exemplu, în România, consumul de carne crește cu până la 30% în perioada sărbătorilor de iarnă (INS, 2022). De asemenea, religia poate impune restricții – cum este cazul islamului sau iudaismului (interdicția porcului) sau al ortodoxiei (perioadele de post care reduc consumul de carne cu până la 15% anual). Totodată, globalizarea și noile curente culturale – veganismul, vegetarianismul sau alimentația plant-based – câștigă teren, în special în rândul populației urbane. Un raport Euromonitor (2023) arată că 23% dintre tinerii europeni din mediul urban au redus consumul de carne în ultimii trei ani.
- Impactul asupra mediului: Conștientizarea contribuției industriei cărnii la schimbările climatice determină mulți consumatori să opteze pentru diete sustenabile. Producția de carne este responsabilă pentru aproximativ 14,5% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră (FAO, 2020), în special metan provenit din digestia rumegătoarelor și gestionarea dejecțiilor. Metanul are un potențial de încălzire globală de 25 de ori mai mare decât dioxidul de carbon. În plus, defrișările din Amazon pentru crearea de pășuni și culturi de soia afectează capacitatea planetei de a absorbi CO₂. Producția unui kilogram de carne de vită necesită aproximativ 15.000 de litri de apă (Water Footprint Network), comparativ cu 1.800 de litri pentru un kilogram de grâu. Astfel, reducerea consumului de carne este văzută ca un act de responsabilitate ecologică.
- Interesul pentru produsele bio și locale: Un segment tot mai mare al consumatorilor preferă carne provenită din surse ecologice și locale. Produsele bio, certificate fără hormoni sau aditivi, sunt percepute ca fiind mai sănătoase și mai sigure. Studiile EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) arată că produsele bio conțin în medie cu 30% mai puține reziduuri de pesticide comparativ cu cele convenționale. În același timp, sprijinirea producătorilor locali crește încrederea consumatorilor – 67% dintre europeni declară că aleg produse locale pentru a susține economia regională (Eurobarometru, 2022).
- Apariția înlocuitorilor de carne: Industria alimentară a reacționat rapid la schimbările de percepție, dezvoltând produse vegetale ce imită textura și gustul cărnii. Piața globală a înlocuitorilor de carne este estimată să atingă 35 miliarde USD până în 2027 (Allied Market Research). Produsele pe bază de soia, mazăre, năut sau ciuperci sunt din ce în ce mai accesibile în supermarketuri și restaurante. Studiile arată că 70% dintre consumatorii care aleg astfel de produse nu sunt vegani sau vegetarieni, ci flexitarieni – adică persoane care doresc să reducă aportul de carne fără a o elimina complet din dietă (Mintel, 2023).
- Prețul și accesibilitatea: Prețul rămâne un factor esențial în deciziile de cumpărare. Deși carnea procesată poate părea mai accesibilă, costurile de procesare (ambalare, conservare, aditivi) pot face ca prețul pe kilogram să fie comparabil sau chiar mai mare decât cel al cărnii proaspete. Un studiu Consumer Reports (2022) a arătat că prețul mediu pe kg al unui salam industrial poate depăși pe cel al unei pulpe de porc proaspete. Totuși, carnea procesată este aleasă de consumatorii cu un stil de viață agitat, pentru comoditate și durată de conservare mai lungă. Paradoxal, deși 58% dintre consumatori declară că ar prefera produse mai sănătoase, doar 27% le cumpără constant, invocând factori precum timpul, accesibilitatea sau bugetul (Nielsen, 2021).
În concluzie, consumul de carne și produse din carne este influențat de o serie de factori, printre care sănătatea, cultura, mediul, prețul și accesibilitatea. Pe măsură ce consumatorii devin mai conștienți de impactul asupra sănătății și mediului, se observă o schimbare în preferințele alimentare, cu o creștere a interesului pentru alternativele vegetale, produsele bio și locale. În același timp, factorii economici, precum prețul și comoditatea, influențează alegerile consumatorilor, creând un decalaj între intențiile declarate și comportamentul de cumpărare. Astfel, se conturează o tranziție lentă spre diete mai sustenabile, dar aceasta depinde de interacțiunea complexă a tuturor acestor factori.