Angajamentul mișcării ecologice exprimat de IFOAM Organics Europe de a produce fără „noile tehnici genomice” (NGT), susținut și de INTER-BIO, vine alături de avertismentul cu privire la amenințările asupra suveranității europene a semințelor.
În urma adoptării de astăzi de către Parlamentul European a legislației privind plantele obținute prin NGT, mișcarea ecologică europeană își reafirmă angajamentul de a produce alimente fără NGT-uri și avertizează că vor fi necesare măsuri suplimentare pentru a proteja suveranitatea europeană a semințelor.
Cea mai îngrijorătoare problemă rămasă nerezolvată de votul de astăzi este cea a brevetelor pe trăsături și secvențe genetice. Aceasta riscă să limiteze accesul la resursele genetice, să reducă inovarea, să crească dependențele și va duce la o concentrare tot mai mare a pieței în cadrul sistemului alimentar.
Noile reguli scutesc așa-numitele NGT-uri de cerințele-cheie care se aplică altor organisme modificate genetic (OMG), inclusiv procedurile de evaluare a riscurilor, trasabilitatea și etichetarea pentru consumatori. Deși acest lucru reprezintă un pas înapoi pentru biosecuritate, transparență și libertatea de alegere, mobilizarea mișcării ecologice a asigurat garanții importante: NGT-urile vor rămâne interzise în producția ecologică, iar loturile de semințe care conțin NGT-uri vor trebui etichetate, oferind fermierilor informațiile minime necesare pentru a evita cultivarea plantelor NGT.
Potrivit lui Jan Plagge, președintele IFOAM Organics Europe: „Mișcarea ecologică rămâne angajată în producerea de alimente fără OMG-uri și fără NGT-uri și va continua să se implice în inovarea agroecologică sistemică și de tip open-source pentru a face întregul sistem agricol mai sustenabil. Presupusele beneficii ale NGT-urilor se bazează pe pure speculații, iar noi îndemnăm factorii de decizie să rămână vigilenți.”
În deplin acord cu această viziune, Costin Lianu, președintele Asociației Inter-Bio, subliniază importanța strategică a menținerii standardelor ecologice stricte și a protejării fermierilor locali de presiunile monopolurilor tehnologice, reafirmând susținerea României pentru un sector agricol ecologic, independent și rezilient.
La fel ca mulți oameni de știință, organizații ale societății civile, fermieri, procesatori și comercianți cu amănuntul, mișcarea ecologică rămâne convinsă că abordările sistemice ale agriculturii, inovării, ameliorării și gestionării dăunătorilor și bolilor oferă o cale mai eficientă către sustenabilitate și reziliență pe termen lung. Totuși, ingineria genetică defilează în sens contrar. Biotehnologia modernă a creat în momente diferite două instrumente puternice, două „foarfece moleculare surori”, născute din aceeași dorință de a rescrie codul vieții în numele eficienței și al profitului, dar destinate să acționeze complet diferit.
Prima soră, foarfeca OMG-urilor clasice, acționează ca un „importator” brutal de viață care inserează forțat o genă complet străină (de la o bacterie sau altă specie) în ADN-ul unei plante. Pentru că lucrează orb, ca o tragere la țintă legată la ochi, procesul durează până la 15 ani, costă zeci de milioane de euro și riscă să declanșeze mutații secundare neprevăzute. Din acest motiv, legislația europeană a blocat-o în spatele unor reguli drastice de biosecuritate, etichetare și trasabilitate totală, restricții care rămân neschimbate și astăzi, în 2026.
Cea de-a doua soră, foarfeca NGT, este un chirurg microscopic mai seducător și pentru europeni. Ea nu aduce gene din exterior, ci realizează o corectură rapidă de tip „Find & Replace” direct pe codul nativ al plantei. Această precizie chirurgicală reduce timpul de laborator la doar câteva luni și scade masiv costurile de dezvoltare. Marea ruptură istorică se produce acum, în 2026: în timp ce prima soră rămâne strict reglementată, sora mai tânără (NGT Categoria 1) este complet scutită de evaluările de risc și va ajunge pe rafturile supermarketurilor fără nicio etichetă de avertizare pentru consumatori.
În ciuda avertismentelor repetate din partea fermierilor, amelioratorilor și organizațiilor societății civile, majoritatea europarlamentarilor au ales să nu consolideze măsurile de protecție împotriva efectelor nocive ale unor drepturi de proprietate intelectuală prea largi și puternice, cum sunt brevetele. În perioada premergătoare votului, au fost depuse amendamente pentru a consolida protecția împotriva efectelor nocive ale brevetelor asupra semințelor și resurselor genetice. Aceste măsuri de limitare a sferei de aplicare a brevetelor au avut ca scop păstrarea concurenței loiale, sprijinirea sectorului diversificat de ameliorare din Europa și protejarea libertății de operare a amelioratorilor și fermierilor.
Inter-Bio, alaturi de IFOAM Organics Europe va continua să pledeze pentru limitarea sferei de aplicare a brevetelor, pentru a se asigura că sutele de companii mici și mijlocii de ameliorare, care formează coloana vertebrală a sectorului european al semințelor, își pot continua activitatea. Protejarea biodiversității și a diversității de ameliorare rămâne esențială pentru suveranitatea europeană și securitatea alimentară pe termen lung.
„Pentru România, o țară cu un potențial uriaș în agricultura ecologică, această decizie reprezintă un semnal de alarmă. Trebuie să protejăm fermierii locali de presiunile monopolurilor tehnologice și ale brevetelor genetice. Menținerea standardelor ecologice stricte și a independenței semințelor noastre este o problemă de suveranitate națională și alimentară. Nu putem accepta ca biodiversitatea României să devină dependentă de interesele marilor corporații de biotehnologie. Mobilizarea fermierilor ecologici, pe care și noi îi reprezentăm prin afilierea la IFOAM Organics, a salvat totuși câteva garanții esențiale: NGT-urile rămân strict interzise în agricultura bio, iar loturile de semințe contaminate vor fi etichetate, oferind o minimă protecție producătorilor. Miza principală pentru România nu este doar monopolul tehnologic în sine, ci lipsa de transparență (consumatorul nu va ști dacă mănâncă un produs indus genetic) și riscul economic ca semințele românești să fie înlocuite de soiuri brevetate de mari companii externe”, a declarat Costin Lianu, președintele Inter-Bio.
Pentru fermierii bio, această reglementare îi menține în elita celor fideli față de consumatorii care doresc să mănânce sănătos:
- La semințe: Fermierii bio nu au voie să cumpere sau să folosească semințe modificate prin NGT. Loturile de semințe convenționale care conțin NGT vor trebui etichetate obligatoriu, tocmai pentru ca un fermier bio să le poată evita.
- La inputuri (îngrășăminte/furaje): Niciun ingredient obținut prin tehnici genetice noi sau vechi nu poate fi folosit în hrana animalelor bio sau ca fertilizator.
- La procesare: Niciun aditiv sau ingredient NGT nu poate fi introdus în alimentele care poartă eticheta cu frunza verde europeană (Euro-leaf).
Pe scurt, standardul bio rămâne 100% curat din punct de vedere genetic, însă marea provocare pentru fermieri va fi să evite contaminarea accidentală de la vecinii care folosesc noile tehnologii dereglementate.
Pentru ca agricultura ecologică din România să nu devină ostatică la noile reglementari, sunt necesare acțiuni urgente, precum:
- Crearea unor rețele de ameliorare tradițională și ecologică bazate pe modelul open-source;
- Înființarea și finanțarea unor bănci regionale de semințe tradiționale și ecologice în România;
- Protecția juridică a cultivatorilor, pentru ca aceștia să își poată produce, schimba și vinde propriile semințe ecologice la nivel local, reducând la zero dependența de marii distribuitori globali.
Vom continua lobby-ul la Bruxelles și București pentru a impune o demarcație juridică clară: drepturile de brevet nu trebuie să se aplice plantelor, semințelor sau trăsăturilor genetice native, asigurându-se astfel „libertatea de operare” pentru toți cultivatorii și amelioratorii. Fără semințe libere, conceptul de „agricultură ecologică” își pierde esența. Dacă o singură companie deține drepturile asupra seminței, ea controlează întregul lanț alimentar, de la sol până în farfurie iar mica ferma ecologica este scoasa de pe piata.
„Ar trebui o revizuire a PNAE (Planul Național pentru Agricultură Ecologică) care să includă și elementele unei strategii naționale pentru independența semințelor bio în România. Vrem ca, la nivelul consumatorilor, siglele de mai jos să fie înțelese corect a ceea ce reprezintă: garantul unui consum sănătos și sustenabil, pentru care merită să răsplătim eforturile suplimentare ale unor fermieri dedicați și adesea marginalizați.”a încheiat Costin Lianu.