Dr. Ec. Giucă Andreea-Daniela, Asistent de cercetare ICEADR București
În literatura de specialitate, ferma de familie este asociată cu transmiterea proprietății și a managementului între membrii aceleiași familii, de-a lungul mai multor generații. Acest tip de fermă are un rol fundamental în producția agroalimentară, în gestionarea durabilă a resurselor naturale și susținerea dezvoltării economice a spațiului rural. De asemenea, ferma de familie joacă un rol esențial în asigurarea securității alimentare și în consolidarea rezilienței sistemelor alimentare împotriva schimbărilor climatice. Fermele de familie contribuie la sustenabilitatea economiei locale, regionale și naționale, la sustenabilitatea producțiilor locale, diversitatea produselor, promovarea tradițiilor și la bunăstarea animalelor.
La nivelul României, măsurile legislative au încurajat dezvoltarea exploatațiilor de dimensiuni mari neglijând fermele familiale, care se confruntă cu numeroase probleme, printre cele mai importante fiind lipsa de management și accesul limitat la instrumente financiare.
În cazul fermelor de familie, problemele legate succesiunea acestora reprezintă un factor ce influențează decisiv strategia de management al fermei. Prezența unei succesor stimulează adoptarea strategiilor inovatoare (diversificare, cooperare, tehnologizare), contribuind astfel atât la dezvoltarea spațiului rural, cât și la modernizarea exploatației. A doua problemă precizată este evidențiată de deficitul major de finanțare datorat riscurilor asociate agriculturii, capitalizării slabe, lipsei unei noi generații care să administreze exploatația, finanțarea bancară redusă pentru exploatațiile mici și tinerii fermieri. Având în vedere acest context, este important să se elaboreze noi măsuri de sprijin pentru fermele de familie. În Planul Strategic 2023-2027 sunt disponibile fonduri pentru dezvoltarea fermelor mici de până la 50.000 de euro și 2.000.000 de euro pentru tinerii fermieri care s-au instalat în perioada 2014-2020.
Deși la nivelul ultimului deceniu s-a înregistrat o reducere a numărului de ferme de familie, prin comasarea între ele sau prin alipirea la ferme mijlocii/mari, Guvernul României a înțeles importanța pe care acestea o au în dezvoltarea economică a spațiului rural românesc, și prin urmare a prioritizat sprijinul pentru acestea prin adoptarea unor politici care implică plăți directe, instrumente de dezvoltare rurală, sprijin care se concentrează pe creșterea performanței economice. Având în vedere acest context, strategiile de dezvoltare a fermelor de familie reprezintă un instrument esențial pentru dezvoltarea durabilă a spațiului rural românesc și implicit pentru creșterea economică a sectorului agricol și asigurarea securității alimentare în România.
Direcțiile strategice de dezvoltare a fermelor de familie sunt definite prin politici naționale și europene. Politica Agricolă Comună (PAC) este una dintre cele mai importante politici europene care susține fermele de familie. Prin intermediul PAC, fermele de familie pot beneficia de sprijin direct pentru susținerea activității agricole, sprijin financiar pentru modernizare, irigații, tehnologizare și digitalizare, acces la eco-scheme și plăți suplimentare pentru bune practici, sprijin financiar pentru procesare la nivel local și susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare cu produselor agroalimentare, sprijin financiar pentru tinerii fermieri precum și pentru zonele defavorizate (ex: zona montană). Atât politicile naționale, cât și cele europene urmăresc îndeplinirea unor obiective precum: modernizarea și creșterea competitivității fermelor de familie prin accesarea fondurilor europene, digitalizarea activităților agricole, facilitarea accesului la lanțurile scurte de aprovizionare, sustenabilitate prin adoptarea practicilor agriculturii ecologice și adaptarea la schimbările climatice, formarea profesională a fermierilor și transferul de cunoștințe, reînoirea generațională prin integrarea tinerilor în agricultură și consolidarea formelor asociative – asocierea în cadrul cooperativelor agricole regionale.
Modernizarea și creșterea competitivității prin accesarea fondurilor europene este un obiectiv strategic (economic și de producție) și constă în dezvoltarea unor tehnologii și achiziția unor echipamente performante pentru activitatea desfășurată în cadrul fermei de familie. Prin accesarea de fonduri europene, fermierii de familie pot beneficia de sprijin financiar pentru achiziția acestor tehnologii și echipamente care au un impact direct asupra creșterii competitivității fermelor.
Digitalizarea activităților agricole reprezintă un obiectiv strategic (economic și de producție) pentru eficientizarea fermelor de familie. Termenul de digitalizare în sectorul agricol este asociat cu o creștere a productivității și o îmbunătățire din punct de vedere calitativ a produselor. Astfel că, digitalizarea în sectorul agricol servește drept mijloc esențial de introducere a practicilor agricole inovatoare și de realizare a dezvoltării agriculturii durabile.
Lanțurile scurte de aprovizionare au scopul de a reduce distanța și numărul de intermediari dintre producători și consumatori oferind acces direct la piețe pentru fermierii de familie, promovând astfel vânzarea directă (direct de la producător la consumator).
Sustenabilitate, agricultură ecologică și adaptarea la schimbările climatice sunt trei dintre obiectivele de mediu ale fermei de familie în contextul unei dezvoltări durabile care să revitalizeze și să promoveze spațiul rural românesc. Prin practicarea agriculturii ecologice, fermele de familie contribuie la protejarea mediului și la utilizarea responsabilă a resurselor naturale.
Formarea profesională a fermierilor și transferul de cunoștințe reprezintă un obiectiv social care susține dezvoltarea competențelor în domeniul agricol. Prin transferul de cunoștințe se promovează învățarea continuă, reunind fermieri și reprezentanți ai organizațiilor care au ca obiect de activitate activități legate de sectorul agricol pentru a promova învățarea reciprocă, a face schimb și a utiliza cunoștințe și informații legate de agricultură.
Reînoirea generațională prin integrarea tinerilor în agricultură reprezintă un obiectiv structural pentru politica agricolă comună post 2020 având în vedere faptul că la nivelul anului 2020 mai mult de jumătate din exploatațiile agricole existente în România erau administrate de fermieri a căror vârstă era mai mare de 55 ani. Având în vedere acest context, se impune adoptarea unor măsuri de integrare a tinerilor fermieri în agricultură. În prezent, în cadrul Planului Strategic 2023-2027, există o intervenție ,,DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri’’, care are drept scop atragerea și sprijinirea tinerilor fermieri în a înființa/dezvolta întreprinderi în spațiul rural. Prin intermediul acestei măsuri tinerii fermieri pot beneficia de un sprijin nerambursabil de până la 70.000 euro. De asemenea, prezentarea unor oferte educaționale atractive la nivelul liceelor și universităților cu profil agricol poate crește interesul tinerilor pentru sectorul agricol.
Asocierea în cadrul cooperativelor agricole regionale reprezintă, de asemenea, un obiectiv strategic foarte important pentru dezvoltarea durabilă a fermelor de familie din România. Cooperarea în agricultură permite încheierea unor parteneriate între fermieri care permit accesul pe o piață de desfacere mai mare. De asemenea, printre avantajele cooperării fermierilor de familie se regăsesc: reducerea costurilor de producție prin achiziția în comun a echipamentelor și inputurilor agricole, creșterea puterii de negociere pentru tehnologii și echipamente, accesul la inovație și investiții etc. Potrivit unui studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene care a avut la bază date de la Oficiul National al Registrului Comerțului, în primul trimestrul al anului 2023 erau înregistrate 2.526 de cooperative agricole funcționale evidențiind o creștere de 70% față de numărul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2020. Referitor la distribuția cooperativelor pe județe, la nivelul anului 2023 județele Dolj (142 cooperative), Botoșani (142 cooperative) și Teleorman (108 cooperative), s-au evidențiat prin cel mai mare număr de exploatații agricole.
Având în vedere aspectele prezentate mai sus, este esențial ca în perioada următoare decidenții politici să își îndrepte atenția și resursele către susținerea fermelor de familie, întrucât acestea reprezintă un pilon esențial în sectorul agricol și poate stabili un echilibru socio-economic în mediul rural. Realizarea obiectivelor prezentate în prezentul articol este condiționată de o viziune integrată și pe termen lung, care să urmărească atingerea obiectivelor, contribuind astfel la consolidarea unui sector agricol competitiv, echitabil și rezilient. Planului Strategic 2023-2027 cuprinde instrumente de sprijin finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) ce au rolul de a susține financiar sectorul agricol românesc și îndeplinirea obiectivelor propuse.