Autori: Dr. Ec. Ancuța Marin și Dr. Ec. Steliana Rodino – ICEADR București
Implementarea bioeconomiei circulare constituie un pilon strategic pentru optimizarea performanței sectorului agroalimentar românesc și european. Prin dezvoltarea unor lanțuri valorice integrate, biomasa și reziduurile agricole sunt reintroduse în circuitul economic, asigurând o gestionare responsabilă a resurselor și o adaptare eficientă la rigorile climatice actuale.
În cadrul proiectului ADER 22.1.4 – Cercetări privind elaborarea de soluții tehnico-economice pentru crearea de lanțuri valorice în sectorul agroalimentar în vederea tranziției către bioeconomia circulară, cercetarea a fost structurată etapizat, pornind de la analiza gradului de integrare a conceptului de bioeconomie circulară în strategiile și documentele programatice existente, precum și de la identificarea și evaluarea părților interesate relevante și a fost proiectată arhitectura unui model pilot, fundamentată pe analiza nivelului de conștientizare și a comportamentului operatorilor economici din sectorul agricol, în raport cu principiile circulare. Modelul a fost dezvoltat și optimizat utilizând analiza dinamică a sistemelor, instrument care permite evidențierea interdependențelor dintre fluxurile de resurse, actori economici și mecanismele de creare a valorii. Funcționalitatea acestuia a fost demonstrată prin aplicarea într-un studiu de caz, iar rezultatele au fost corelate cu elaborarea unor modele de afaceri adaptate specificului bioeconomiei circulare. Totodată, a fost realizat un studiu prospectiv privind nivelul de conștientizare și comportamentul consumatorilor față de produsele obținute din fluxuri secundare agricole.
Metodologia utilizată a combinat cercetarea documentară, analiza literaturii științifice de specialitate, consultarea bazelor de date economice și statistice, analiza informațiilor publice disponibile pe site-urile companiilor și în comunicatele de presă, precum și realizarea de interviuri cu experți din domeniu. Datele colectate au fost structurate și analizate comparativ prin intermediul instrumentului Business Model Canvas, care a permis configurarea coerentă a elementelor definitorii ale modelelor de afaceri – propunerea de valoare, segmentele de clienți, resursele și activitățile-cheie, parteneriatele strategice și structura costurilor și veniturilor.
Analiza realizată a evidențiat potențialul semnificativ al economiei românești de a dezvolta lanțuri valorice circulare prin valorificarea biomasei reziduale și a produselor secundare din sectorul agroalimentar. Transformarea acestor resurse în produse cu valoare adăugată ridicată generează beneficii economice, prin diversificarea veniturilor și crearea de noi oportunități antreprenoriale, dar și beneficii de mediu, prin reducerea deșeurilor și diminuarea emisiilor de carbon. Exemple relevante în acest sens includ producția de agro-peleți, obținuți din reziduuri vegetale precum paiele sau resturile de cultură, care contribuie la creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic, precum și producerea de biochar prin piroliza biomasei, cu aplicații în ameliorarea solului și sechestrarea carbonului. Pentru aceste categorii de produse a fost elaborat un model generic de afaceri, adaptat fluxurilor secundare agricole, care integrează parteneriate locale, tehnologii adecvate și mecanisme de creare a valorii economice și ecologice.
Rezultatele cercetării indică faptul că dezvoltarea bioeconomiei circulare în sectorul agroalimentar depinde de corelarea mai multor factori: nivelul de informare și deschidere al operatorilor economici, existența unui cadru instituțional favorabil, accesul la tehnologii eficiente și consolidarea cererii pentru produse circulare. Modelul pilot propus demonstrează utilitatea abordării sistemice în fundamentarea deciziilor strategice și în optimizarea fluxurilor de resurse, oferind un cadru integrat pentru implementarea bioeconomiei circulare. În concluzie, valorificarea fluxurilor secundare agricole poate deveni un pilon central al dezvoltării durabile, contribuind simultan la creșterea competitivității economice, la protecția mediului și la consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar.