La hotelul Crowne Plaza din București, în data de 6 februarie, Asociația Producătorilor de Porumb din România a organizat Congresul anual „De la fermieri pentru fermieri”, ajuns la a cincea ediție.
La manifestarea APPR s-au dezbătut probleme importante ale agricultorilor, cum ar fi reforma Politicii Agricole Comune (PAC), dar și diferite aspecte de ordin tehnologic, precum problematica utilizării pesticidelor în condițiile restrângerii anumitor substanțe active. Alături de fermieri, la congres au participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai Băncii Mondiale și ai Confederației Europene a Porumbului.
Noua conducere a APPR
Consiliul Director al Asociației Producătorilor de Porumb din România are șapte membri titulari și trei supleanți. În urma votului celor prezenți la Adunarea Generală, Nicolae Sitaru a fost ales președinte, iar Arnaud Perrein, cel care a fost la conducerea asociației încă de la înființare, va ocupa de acum funcția de vicepreședinte. Noua conducere va avea un mandat de doi ani.
Arnaud Perrein, vicepreședinte APPR, a ținut să felicite noua echipă, subliniind totodată și aprecierea pentru proiectele viitoare ale asociației: „Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat astăzi, atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca mutații majore în mediul asociativ din România. Se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat”.
La rândul său, Nicolae Sitaru, președinte APPR, a spus că: „Este o responsabilitate mare cu care am fost învestit și sper ca împreună cu Consiliul Director și echipa de conducere executivă să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Ne dorim ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector. Vrem să luăm parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor.”
Dezbateri privind viitorul agriculturii
În continuare, Alina Crețu, director executiv al APPR, a prezentat activitatea asociației. “Acțiunile Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au diversificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles. S-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, grâu, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de MADR)”, a subliniat Alina Crețu.
“Noi credem că este cel mai important eveniment al fermierilor de la început de an, în sensul că sperăm să avem alături de noi cei mai reprezentativi agricultori din România, dar și cele mai importante organizații din sector, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene, DG AGRI, europarlamentari și oficiali ai MADR. De asemenea, avem invitați fermieri din SUA, Italia, Franța, reprezentanți ai agricultorilor din Germania, institute de cercetare, cum este institul Arvalis care ne este alături an de an, precum și organizații europene ale fermierilor.
De aceea, ne-am propus să avem două direcții mari de discuții, pe de o parte, viitoarea PAC – încercam să aflăm care sunt noutățile și ce înseamnă acest Green Deal și care ar fi provocările din punct de vedere al strategiilor pe care să le adopte MADR, dar și noutățile în ceea ce privește Planul Național Srategic, iar pe de altă parte, vor fi dezbateri tehnice legat de provocările la adresa fermierilor în ceea ce privește producția de cereale, bineînțeles, legat în mod special de porumb, dar și în cazul celorlate culturi, pentru că oricât de buni am fi din punct de vedere tehnic, fară o legislație și fară reguli pentru fermieri este foate complicat să facem tehnologie când vorbim de interzicerea unor produse de producția plantelor sau de limitarea subvențiilor. Toate aceste lucruri au impact și asupra părții de tehnologie. În acest sens, am chemat reprezentanți importanți ai institutelor de cercetare la nivel European, pentru a ne spune care sunt provocările altor fermieri și direcțiile viitoare de cercetare”, a mai adăugat Alina Crețu.
Din acest an, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.
Parteneriat APPR – NETagro: “100% pentru Agricultură”
Totodată, participanții au fost informați că APPR și NETagro au încheiat un parteneriat strategic. Începând cu luna februarie, se implementează parteneriatul intitulat “100% pentru Agricultură”, care presupune diseminarea de informații și soluții tehnice adaptate la realitățile agriculturii din anul 2020.
Alice Dănilă, reprezentantul companiei NETagro a făcut următoarele precizări: “NETagro este o companie de distribuție input-uri cu capital privat 100% românesc, ce a luat ființă în 2006. Iar de 14 ani am făcut un deziderat din a aduce profitabilitate colaboratorilor noștri. Suntem o companie care întotdeauna și-a ținut promisiunile și care a tratat cu maximă responsabilitate fiecare afacere cu care a intrat în contact. Am pornit ca distribuitor de produse microambalate destinate fitofarmaciilor. Însă cursul firesc ne-a purtat către colaborarea cu fermierii. Acolo unde agricultura se creionează la un alt nivel. În momentul de față acoperim 60% din ce înseamnă suprafața agricolă importantă a României – Muntenia, Dobrogea, iar din 2018 și Moldova. Anul trecut am înregistrat o cifră de afaceri de 40 milioane euro. Una corelată strict cu eforturile unei echipe cu adevărat profesioniste.
La Congresul APPR am pus bazele unui parteneriat pe termen lung. Un parteneriat inedit în agricultura românească, în care o asociație profesională își unește forțele cu o companie distribuitoare. Un parteneriat prin care vom avea un dialog deschis, constant. Un parteneriat prin care vom face schimb de informații tehnice. Un parteneriat prin care împreună vom crea un nou nivel de profesionalism și profitabilitate. Un parteneriat 100% pentru Agricultură!
Credem foarte mult în acest început. Și primul pas în acest sens îl vom face tot împreună, în viitorul apropiat. Astfel, în perioada 13 februarie – 6 martie vom porni prima serie de acțiuni în această nouă formulă și le propunem fermierilor să se alăture inițiativei noastre de a realiza trei conferințe tehnice legate de combaterea dăunătorilor specifici culturii porumbului. Conferințele vor avea loc în trei dintre cele mai importante regiuni agricole ale țării Slobozia (13 februarie), Constanța (27 februarie) și Iași (6 martie)”, a încheiat Alice Dănilă.
Un subiect extrem de discutat a fost reforma PAC, în contextul strategiei noii Comisii Europene exprimată în așa-numitul Green Deal. Au susținut intervenții Mihai Dumitru, director general adjunct DG Agri Comisia Europeană, Dacian Cioloş, fost comisar european pentru Agricultură și președinte al celui de-al treilea mare grup politic din Parlamentul European – Renew Europe și decanul Facultății de Management Agricol din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București, profesorul universitar Adrian Dinu Toma.
Plafonarea, un subiect extrem de discutat
Mihai Dumitru a menționat că „Propunerea Comisiei Europene este o reducere progresivă cu plafonarea la 100.000 de euro, suma maximă pe care va putea să o încaseze un fermier din subvenții. În propunerea noastră, plafonarea merge în paralel cu refolosirea banilor care se obțin din acest proces pentru redistribuție pentru fermierii mici, fermierii tineri și pentru scheme ecologice.”
Dacian Cioloş a avut o intervenție amplă, anunțând că va susţine plafonarea subvenţiilor la hectar acordate de Comisia Europeană. ”Vă spun din capul locului că voi fi unul dintre aceia care vor susţine plafonarea subvenţiilor care se dau la hectar. Ele trebuie limitate, dar ar trebui să găsim soluţii şi formule prin care banii care sunt limitaţi nu doar să nu plece din ţară. Aş vrea să fiu foarte clar: rezultatul plafonării, banii care sunt economisiţi din plafonare nu trebuie să plece din statul-membru respectiv, şi să nu plece nici din ferma care acum are acces la aceşti bani. Pentru că marea problemă cu subvenţiile la hectar este că aceşti bani se dau doar pentru că ai hectare, sunt bani publici şi pot fi folosiţi în diferite direcţii care nu au legătură cu agricultura sau cu creşterea performanţei în agricultură.
Comisia Europeană şi-a stabilit programul de lucru şi viziunea pentru următorii 7 ani şi cred că va marca următorii cel puţin 10 ani, pe doi mari piloni: Pactul Verde e pilonul care a ieşit cel mai mult în faţă, dar să nu îl neglijăm nici pe celălalt, cel al transformării digitale. Sunt doi piloni care vor influenţa masiv viaţa socială, organizarea socială, economia, politica din Europa şi chiar din lume în multe zone în următorii ani şi în următoarele decenii. Modul în care ne raportăm la resursele naturale şi modul în care ne putem reduce influenţa activităţii umane asupra schimbărilor climatice, iar de partea cealaltă transformarea digitală. Digitalul vine din urmă, aceste tehnologii ne influenţează deja viaţa vrem-nu vrem şi întrebarea e cum folosim aceste tehnologii digitale ca să răspundem şi la provocarea aceasta legată de Pactul Verde, de schimbările climatice, dar şi de felul în care societatea va evolua.
Aş îndrăzni să spun că dacă pe la începutul secolului XX, pentru economia lumii petrolul era elementul de bază care definea orientarea dezvoltării economice, pentru următoarele decenii, digitalul, inteligenţa artificială şi datele colectate de toate aceste sisteme vor fi principala resursă care va determina orientarea economiei şi care va reîmpărţi lumea sau zonele de influenţă economică din lume. De asta sunt importanţi cei doi piloni”, a declarat fostul comisar european pentru Agricultură.
Decanul Adrian Dinu Toma a explicat că prin plafonare fermele mari vor suferi pierderi: “Cineva spunea că sunt unii care pierd și alții care câștigă. Opinia mea documentată este că sunt doar unii care pierd și atât. Este iluzoriu să credem că fermierii mici sau medii vor putea să câștige prin intermediul Pilonului 2. Fermele mari care vor pierde sunt ferme din afara arcului Carpatic. Este vorba de sudul Moldovei, tot Bărăganul și un pic în vest. Foarte puține ferme mari în Transilvania.
Am făcut un studiu pe cei mai mari 100 de beneficiari în ultimii șase ani de zile. Cele 100 de ferme sunt localizate în Bărăgan. Prin plafonare, fermele mari vor fi afectate ca să nu spun că vor fi distruse. Vor fi afectate, dar nu cred că vor fi distruse. Sunt ferme care au făcut investiții, iar în investițiile lor au contat pe acea subvenție și care, dacă din 2021 nu va mai veni, cu siguranță îi va afecta. Mi-e greu să cred că nu vor rezista. Vor rezista cu siguranță pentru că sunt oameni care au investit în agricultură, care de 30 de ani de zile au cumpărat pământ când alții nu cumpărau pământ, atenție, sunt oameni care au știut să se descurce în sensul bun al cuvântului. Acum, în fermele mari avem cât de cât o concentrare a terenurilor, probabil că prin plafonare, fermele mari se vor disipa. Și dacă cineva crede că prin afectarea acestor ferme mari vom aduce populație în zonele rurale depopulate, este iluzoriu”, a încheiat profesorul universitar Dinu Toma.
Suma pe care o pierd anual, prin plafonare, fermele mari și medii din România este estimată undeva la peste 440 de milioane de euro. Poziția României la Bruxelles este o plafonare voluntară. România insistă ca decizia să fie lăsată la latitudinea statului membru UE.
Dimitrie Muscă, membru APPR, a susținut că fermierii din România nu sunt bine reprezentați la Bruxelles, europarlamentarii români nu apără și interesele marilor fermieri, iar conducerea Ministerului Agriculturii este de acord cu plafonarea. Fermierul din Arad mai spune că agricultorii români sunt dezbinați. “Uitați-vă ce frumos ies în stradă francezii și-și rezolvă problemele. Asta vreau să subliniez, că în această masă mare de oameni suntem o masă amorfă, care nu a făcut nimic, care nu știm să ne unim. Dacă nu ne unim și apare câte o voce dintr-o parte sau alta de țară, asta pățim. Fermierii români nu sunt uniți deloc”, a atras atenția fermierul.
Decernarea trofeelor „Porumbul de Aur”
La finalul congresului, punctul culminant și de maxim interes l-a reprezentat decernarea trofeelor „Porumbul de Aur”, ediția 2019. La secțiunea irigat, câștigător a fost Liviu Bălănici, din judeţul Iaşi, cu o producție de 18.340 kg/ha, iar la secțiunea neirigat, câștigător a fost desemnat Biță Răcman, din județul Giurgiu, cu o producție de 16.132 kg/ha.
Ferma Panifcom Iași, administrată de Liviu Bălănici, și-a adjudecat trofeul ”Porumbul de Aur” cu o recoltă obținută de pe o parcelă de 60 de hectare, o suprafață semnificativă pe care s-a venit cu porumb după recoltarea unei culturi de soia. Hibridul ales pentru câștigarea competiției APPR a fost de la Dekalb, DKC 5031. Înainte de semănat, în toamnă, la Panifcom Iași, solul s-a pregătit cu arătură și a fost nivelat, administrându-se 20 de tone de gunoi de grajd la hectar. În primăvară, pe teren s-a venit cu combinatorul și la semănatul din 11 aprilie s-a făcut și o fertilizare cu îngrășământ lichid 6:22:2,5 + 2,5 sulf. Sămânța a fost tratată cu Nuprid. La finele lunii mai, cultura de porumb de la Panifcom Iași a primit o fertilizare cu 300 kg/ha UAN, iar în privința erbicidării, tehnologia a vizat aplicarea produselor Dominator – 3 l/ha înainte de răsărire, ulterior Elumis – 2 l/ha. Porumbul a beneficiat de irigații, 1.300 mc/ha, iar recoltarea s-a făcut pe 9 octombrie, la o umiditate de 16,7% și o densitate de 74.500 de plante la hectar. Recolta obținută a fost de 18.340 kg/ha, calculată la umiditatea STAS de 15%.
Liviu Bălănici, președintele Panifcom, spune la rândul său: “Sunt mândru că, pentru prima dată, trofeul Porumbul de Aur este adjudecat de un fermier din Câmpia Moldovei și cred că acest lucru se datorează și abordării noastre, de a introduce rapid inovații tehnologice în fermă. Din cele 1500 de ha cu porumb, jumătate sunt cultivate în sistem irigat, pentru că zona noastră este extrem de vulnerabilă din punct de vedere al precipitațiilor.”
Lotul cu care fermierul Biță Răcman s-a înscris în concursul APPR a avut o suprafață totală de 11 hectare, cultura premergătoare fiind rapița. Pentru competiția APPR, giurgiuveanul a mizat pe hibridul Pioneer P0937 din portofoliul companiei Corteva Agriscience. Semănatul culturii de porumb s-a făcut în data de 20 martie, iar înainte de semănat, în toamnă, terenul a fost arat, discuit și s-a încorporat o cantitate de 200 kg/ha de îngrășăminte compleze 18:46. La semănat s-a mai venit cu 200 kg/ha nitrat de amoniu, iar sămânța a fost tratată cu imidacloprid. Densitatea la recoltarea porumbului din concurs a fost de 80.000 de plante la hectar, cultura beneficiind de două erbicidări în vegetație – cu Adengo și Laudis, ambele produse din portofoliul Bayer CropScience. Tot în vegetație, porumbul din ferma Răcman a mai fost fertilizat cu 200 de kg/ha de uree granulată. Din ianuarie și până în luna august, terenul a beneficiat de un aport de precipitații de 647 de litri pe metru pătrat. Recoltarea lotului de porumb s-a făcut în septembrie, pe 13 septembrie, mai exact, la o umiditate de 14-14,2%. Producția finală, calculată la o umiditate STAS de 15%, a fost de 16.132 kg/ha.
Biță Răcman a ținut să precizeze cu acest prilej: “An de an testez hibrizi pentru a găsi cele mai adaptate soluții pentru sudul Bărăganului, zona pedo-climatică unde se află exploatația mea. Mizez pe genetica de top și, prin mixul tehnologic adecvat, am reușit să reduc variabilitatea randamentelor și, astfel, să asigur stabilitatea afacerii pe care o conduc.”
Prezentă la București pentru congresul anual al APPR, Céline Duroc, directorul executiv al Confederației Europene a Porumbului, a concluzionat: “Sunt rezultate remarcabile, care dovedesc că fermele din țara dumneavoastră fac agricultură la cel mai înalt nivel, ceea ce vă plasează pe un binemeritat loc de frunte între agricultorii europeni. Uniunea Europeană are nevoie de porumb, iar dumneavoastă știți să-l produceți. Importurile de porumb ale blocului comunitar s-au situat, în ultimele sezoane, la peste 20 milioane de tone anual, UE devenind cel mai mare importator de porumb la nivel mondial. Nu este o situație firească având în vedere potențialul Uniunii și sperăm că decidenții politici vor veni cu un pachet adecvat de măsuri de susținere, dată fiind importanța aceastei culturi pentru economia europeană, inclusiv din perspectiva faptului ca porumbul este cea mai eficientă cultură arabilă pentru sechestrarea carbonului, deci contribuie la realizarea obiectivelor recent-lansatului Pact Verde. Așteptăm ca porumbul să-și recapete locul și rolul în noua PAC.”
Un premiu special a fost acordat neîntrecuților tehnicieni care fac agricultură în Insula Mare a Brăilei, pentru cea mai mare producție de porumb din România, 123 000 tone, de pe circa 9500 ha cultivate.
Un adevărat institut profesionist al fermierilor, Asociația Producătorilor de Porumb din România a demonstrat încă o dată că furnizează expertiză tehnică, comunicare economică și profesională pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România, fiind un etalon în mediul asociativ elitist. Felicitări echipei APPR!