În România, piaţa produselor floricole nu prezintă un sistem organizat. Se vând flori în magazine specializate, fiscalizate, dar nu numai, iar concurenţa de acest tip este foarte mare, producătorii şi comercianţii plătitori de taxe rămânând adesea cu marfa nevândută.
Un alt impediment pentru cultivatorii români în privinţa valorificării la preţuri reale sau în profit a producţiei îl reprezintă importurile unor cantităţi mari de flori de către comercianţii care impun într-un moment al anului preţuri mult mai scăzute. Pe de altă parte, apariţia unei supraproducţii temporare determină adesea o scădere a preţurilor sub cheltuielile de producţie ale producătorilor români.
Cu o marjă de profitabilitate de 15-25%, piaţa florăriilor online este tot mai atractivă pentru mulţi întreprinzători. În prezent, circa 150 de magazine online de flori îşi împart piaţa autohtonă, dar mult mai puțini sunt cei care contează cu adevărat din punct de vedere al business-ului.
Piaţa de florării pe internet are şi ea dezavantajele ei, precum: încrederea scăzută a consumatorilor în mediul online, serviciile neprofesionale oferite de unele florării noi care intră pe piaţă sau lipsa informaţiilor corecte disponibile pe anumite site-uri.
Totuși, românii preferă tot mai mult achiziţiile pe internet, dezvoltarea în continuare a pieţei online depinzând de producţia de flori disponibilă, mai ales în anumite perioade de maximă cerere, de creşterea numărului utilizatorilor IT, de disponibilitatea cumpărătorilor de a aloca o cotă parte din câştiguri pentru flori şi plante ornamentale.
Un model de atins, către care tind şi alte ţări din Uniunea Europeană, este piaţa online de flori din SUA: conform Societăţii de Floristică America, în 2017, piaţa online de flori (cu livrarea de flori în sistem door to door sau prin curierat) a reprezentat 27% din întreaga industrie. Datorită creşterii numărului de calculatoare/cap de locuitor, florăriile clasice au început să înregistreze scăderi de comenzi, în favoarea florăriilor online.