
Dr. Ec. Giucă Andreea-Daniela, Asistent de cercetare ICEADR București
Mecanizarea constituie un element esențial în procesul de modernizare al agriculturii din România. Progresele realizate în cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor agricole au contribuit semnificativ la creșterea performanței, reducerea costurilor de producție și îmbunătățirea calității lucrărilor agricole realizate la nivelul exploatațiilor agricole.
Literatura de specialitate evidențiază nevoia adaptării mecanizării la specificul regional și la structura exploatațiilor agricole din România, în contextul provocărilor actuale precum: schimbările climatice, fragmentarea terenurilor agricole, lipsa forței de muncă specializate, infrastructură slab dezvoltată și costurile ridicate ale utilajelor agricole.
Mecanizarea agricolă reprezintă un pilon central al cercetării în ingineria mecanică și un element definitoriu al agriculturii moderne, având un impact semnificativ asupra creșterii productivității în sectorul agricol. Cercetările atrag atenția asupra faptului că în țările în curs de dezvoltare, unde agricultura se desfășoară în general la scară mică, potențialul mecanizării rămâne insuficient valorificat. Această situație se datorează, în mare parte, percepției eronate conform căreia mecanizarea nu este adecvată pentru fermele mici.
De asemenea, cercetările din domeniu au arătat că, odată ce mecanizarea atinge un anumit nivel, aceasta poate înlocui eficient forța de muncă din agricultură, contribuind la reducerea ponderii lucrătorilor agricoli, iar o utilizare neadecvată a echipamentelor agricole poate avea efecte negative asupra mediului. De aceea, cercetările subliniază importanța promovării unor tehnologii de mecanizare ecologică, capabile să asigure o coexistență armonioasă între activitățile agricole și mediul înconjurător, în sprijinul stabilității ecologice și dezvoltării durabile a zonelor rurale.
Analizând statistica parcului de tractoare și mașini agricole din România (Figura nr. 1) reiese că tractoarele agricole fizice și plugurile pentru tractor sunt cele mai utilizate de fermierii români în desfășurarea activităților agricole. Tractorul este cel mai utilizat în lucrările de mecanizare deoarece acesta poate fi utilizat pe tot parcursul anului în combinație cu alte utilaje, pentru realizarea mai multor lucrări agricole: arat, discuit și cultivat, semănat, erbicidat și fertilizat, balotat și transport. Pe lângă tractoare, fermierii români utilizează plugurile pentru tractor în lucrările pentru pregătirea solului. În pofida numărului mare de tractoare înregistrate în România, mecanizarea agriculturii este încă slab dezvoltată, cele mai multe tractoare și mașini agricole fiind modele vechi, cu performanțe reduse. La nivelul anului 2024, în România erau înregistrate 252 mii tractoare, 163 mii pluguri pentru tractoare, 69 mii cultivatoare mecanice 26 mii semănători mecanice, 26 mii prese pentru balotat paie și fân și 21 mii combine pentru recoltat. Analiza dinamicii parcului de tractoare și mașini agricole din România în perioada 2015-2024, evidențiază o transformare structurală a agriculturii, orientată spre mecanizare, modernizare și eficiență. Creșterea semnificativă a tractoarelor agricole și a preselor pentru balotat paie și fân confirmă faptul că fermierii români au realizat investiții în utilaje multifuncționale care au un impact direct și pozitiv asupra productivității. Tractoarele utilizate frecvent în exploatațiile agricole românești sunt vechi, având o putere mică între 40 și 120 CP. De cele mai multe ori, tractoarele puternice între 150-300 CP sunt utilizate în exploatațiile agricole mari, care exploatează suprafețe mai mari de teren, acestea dispunând de resurse financiare care să le permită achiziția acestora.

În figura nr.2, se observă o creștere creștere semnificativă (+26%) la categoria tractoarelor fizice la nivelul perioadei 2015-2024, de la 199 mii în anul 2015 la 252 mii în anul 2024, datorată în cea mai mare parte finanțării din fonduri europene, în special prin PNDR care a inclus măsuri de modernizare a exploatațiilor agricole prin achiziția de tractoare și mașini agricole, căutate fiind tractoarele. Creșterea progresivă a tractoarelor agricole indică o tendință de mecanizare continuă a agriculturii. Accesul la fonduri europene, prin programe precum PNDR, a facilitat achiziția de tractoare și utilaje noi și moderne care să contribuie la dezvoltarea exploatațiilor agricole din România. Un alt factor care a determinat creșterea numărului de tractoare și utilaje agricole este reprezentat de creșterea dimensiunii fizice a exploatațiilor agricole care a dus automat la necesitatea achiziționării unor mașini agricole și utilaje mai puternice, de generație mai nouă.
Plugurile pentru tractor au prezentat o creștere de doar 2%, de la 159 mii în anul 2015 la 163 mii în anul 2024. Această tendință de creștere este una moderată, în comparație cu dinamica numărului de tractoare, având în vedere că cele mai multe exploatații agricole din România sunt de mici dimensiuni, cu resurse financiare limitate ce nu le permit achiziția de utilaje din fonduri proprii, iar accesul la fonduri europene este deficitar pentru această categorie de exploatații. O creștere foarte importantă a fost observată la categoria prese pentru balotat paie și fân (+78%), de la 12 mii în anul 2015 la 21 mii în anul 2024. Această creștere poate fi pusă pe seama necesității în rândul fermierilor de a utiliza echipamente mai eficiente care să le permită reducerea costurilor de producție și eficientizarea timpului, în special fermierii care exploatează suprafețe mari de teren agricol.

Între 2015 și 2024, tractoarele agricole și presele pentru balotat paie și fân au înregistrat creșteri semnificative, semn al mecanizării progresive a agriculturii în această perioadă. În ceea ce privește numărul plugurilor, combinelor pentru cereale și echipamentelor specializate, s-a observat faptul că acesta a rămas relativ constant, reflectând durabilitatea și utilizarea mai limitată în comparație cu tractoarele care sunt utilizate mai frecvent pentru efectuarea mai multor lucrări agricole specifice. În schimb, cultivatoarele, semănătoarele și mașinile de stropit au scăzut, cauza fiind înlocuirea acestora cu tehnologii mai moderne sau mai eficiente.
Având în vedere cele prezentate, se poate concluziona faptul că agricultura se mecanizează progresiv, cu creșteri clare la tractoare și prese. Totodată, s-a observat o cerere mai mare pentru utilajele versatile și eficiente precum tractoarele. Se poate afirma faptul că mecanizarea agricolă în România este încă într-o fază incipientă, în proces de dezvoltare. Principala problemă cu care se confruntă România în procesul de modernizare a agriculturii este discrepanța foarte mare în ceea ce privește mecanizarea în exploatațiile agricole mici și cele mari. Exploatațiile agricole mici, utilizează utilaje vechi sau chiar lucrări manuale pentru unele operațiuni, în timp ce exploatațiile agricole medii și mari utilizează tractoare moderne, combine, prese de balotat și alte utilaje performante.
