Ediţia a VIII-a Bucharest Food Summit – „De la furcă la furculiţă” găzduită de Aula Academiei de Stiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu -Şişeşti” s-a desfășurat în perioada 1-3 octombrie. Summit-ul bazat pe dezbateri de specialitate a reprezentat o oportunitate unică de dezvoltare de business la nivel înalt, reunind antreprenori, reprezentanţi ai administraţiei centrale şi locale, miniştrii, secretari de stat, bancheri, asigurători, specialiști ai fondurilor de investiţii, directori şi top manageri din România şi Europa de Sud-Est.
Bucharest Food Summit a reunit lideri din domeniul agriculturii, producţiei alimentare, producţiei de băuturi, retail, HORECA, banking şi energie, precum şi experţi în inovaţie şi sustenabilitate.
Printre vorbitorii evenimentului s-au numărat: Sorin Cîmpeanu, rectorul USAMV Bucureşti, Ioan Jelev, preşedinte interimar al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Adrian Chesnoiu, director general AFIR, Adrian Pintea, secretar de stat MADR, Mihai Coman – Director General ICDP. Varujan Pambuccian, liderul Grupului Minorităţilor din Parlament, Emil Dumitru, secretar de stat MADR etc.
Redactorul Business Press Agricol/Cotidianul Agricol prezent la eveniment a consemnat post summit câteva idei legate de subiectele discutate.
În cadrul discuțiilor, au fost abordate teme esențiale pentru viitorul agriculturii și al industriei alimentare: securitatea alimentară, sustenabilitatea, inovarea tehnologică și consolidarea parteneriatelor public–private. Reprezentanții MADR au evidențiat rolul strategic al agriculturii românești și angajamentul ministerului pentru sprijinirea fermierilor, modernizarea sectorului și întărirea colaborării cu toți actorii implicați.
Directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – AFIR, Adrian Chesnoiu a subliniat că programul pentru fondurile nerambursabile disponibile pentru cererile depuse în sesiunea Submăsurii 17.1 a funcţionat foarte bine.
” Am deschis o nouă sesiune pentru Submăsura 17.1 – plata primelor de asigurare pentru fermierii care în anul agricol 2024-2025 au încheiat astfel de poliţe. Acest program a funcţionat foarte bine şi rata de succes a fost una foarte mare şi asta este demonstrată prin faptul că în prima zi de deschidere a sesiunii, respectiv 25 septembrie, fondurile s-au epuizat. A fost epuizat acest plafon de aproximativ 8 milioane de euro, dar vom face toate eforturile instituţionale să majorăm disponibilul astfel încât toţi fermierii care au încheiat astfel de poliţe să poată beneficia de decontarea lor,
Trebuie să precizez că AFIR va deschide, pe 1 noiembrie, două noi sesiuni de depunere a proiectelor, DR 23 şi DR 16. Domeniul de intervenţie DR 23 se referă la „Investiţii pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii unor produse alimentare şi produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de funcţionare a Uniunii Europene”, iar cealaltă sesiune vizează domeniul de intervenţie DR 16 „Investiţii în sectorul legume şi/ sau cartofi”.
Astfel, beneficiarii noştri vor avea la dispoziţie o alocare destul de consistentă pentru a-şi putea găsi sursele de finanţare astfel încât să-şi pună în practică ideile de afaceri pe care le au în agricultură.
Pe 1 decembrie, lansăm cele două măsuri destinate tinerilor fermieri, DR 12 şi DR 14, cu alocări distincte pentru fiecare. Prima vizează investiţiile pe care tinerii fermieri deja instalaţi pe Submăsura 6.1 le pot accesa, în valoare de până la 200.000 euro. Am prevăzut o eligibilitate şi pentru tinerii fermieri de până în 45 de ani, dar care nu s-au instalat de mai târziu de cinci ani, chiar dacă ei nu au fost beneficiari de Submăsura 6.1. Cealaltă linie de finanţare vizează exploataţiile mici, până în 50.000 euro suma disponibilă şi să nu depăşească 12.000 de SO-uri ca dimensiune a fermei”, a explicat directorul general al AFIR.
Emil Dumitru, Secretar de Stat MADR, fost președinte al asociației de fermieri ProAgro a împărtășit câteva dintre soluțiile imediate pentru agricultură și procesare.
” Fermierii trebuie să dezvolte pe lângă cultura vegetală și partea de zootehnie și să treacă la procesare, dacă vor să reziste pe piață. Vor exista destule oportunități, inclusiv la export. La acest moment ar trebui să fim mai curajoși și să cooptăm mediul asociativ în adoptarea politicilor. Eu cred că este important ca politicienii să ia decizii doar în baza unor analize foarte atente”, a precizat Emil Dumitru.
La rândul Adrian Pintea, Secretar de Stat MADR a transmis care sunt său măsurile concrete pentru perioada următoare.
” Ministerul are asigurate fondurile necesare pentru fermieri pentru producţie şi anul acesta. Între 16 octombrie şi 30 noiembrie, perioadă în care se acordă aceste plăţi în avans, o să acordăm peste un miliard de euro, respectiv 1,2-1,3 miliarde de euro, iar începând cu data de 1 decembrie plata finală, undeva în jur la 300-400 milioane de euro.
Cel mai important lucru în acest moment este plata fermierilor. Îmbucurător este că avem aceşti bani. România a primit aprobarea din partea Comisiei Europene de a acorda 70% în avans pentru plata fermierilor. De la 16 octombrie se vor plăti avansurile la subvențiile 2025, iar de la 1 decembrie se trece la plata regulată a acestora. Plata avansului la subvenția APIA va fi realizată astfel: fermierii crescători de animale vor primi 70% din plățile directe pe hectar, cap animal și 85% din plățile compensatorii din cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.
De asemenea, în următoarele două săptămâni se va încheia centralizarea datelor din teritoriu referitoare la daunele provocate de seceta de anul acesta. S-a stabilit prin Hotărâre de Guvern că despăgubirile vor fi plătite în 2026. Așadar, imediat ce vom centraliza datele, vom începe să identificăm fondurile din care să putem face plățile cuvenite”, a evidențiat secretarul de stat.
Alexandru Baciu, unul dintre cei cunoscuți fermieri din sudul țării și administrator al unei ferme de vaci de lapte, dar și de carne, a tras un semnal de alarmă cu privire la concurența inegală dintre fermierii români și cei din vestul Europei, exprimând totodată poziția sa cu privire la salvarea agriculturii românești.
”Consider că deficitul agroalimentar poate să devină dintr-o problemă, o oportunitate dacă banii europeni vor fi investiți eficient pentru a crește competitivitatea agriculturii și industriei alimentare de procesare. În opinia mea taxarea inversă generalizata poate fi salvarea economiei românești, respectiv a agriculturii pe termen lung, într-un context complicat cu provocări multiple”, a ținut să precizeze Alexandru Baciu.
Summit-ul a creat o platformă unică B2B pentru dialog şi relaţionare între conducătorii din industrie – oameni de afaceri, directori de companii, mari fermieri, autorităţi centrale precum şi vârful mediului academic şi cercetării.
Partenerii evenimentului au fost: Biris Goran SPARL, Academia de Studii Economice București, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Universitatea Româno-Americană, Castel SALBEK.
Printre sponsori s-au regăsit: Smart Home Development (Sponsor Platinum), Computerland (Sponsor Gold), Lactate Brădet (Sponsor Silver), Eutron Invest România, Auchan și Centrul General de Arhivare (Sponsori Sustenabilitate), Avicola Focșani, Euroagro Connect (Sponsor Panel), Agrosemcu și Footprints for Retail, Lactate de Ibănești – Mirdatod (Sponsori Brand & Product Exposure).
Felicitări organizatorilor dar și participanților, invitați să fie parteneri de dialog, în cadrul Bucharest Food Summit 2025.
