În cursul săptămânii trecute au avut loc discutii de o importanta majora pentru viitoarea politica agricola comuna (PAC), atat in Consiliul Ministrilor Agriculturii din statele membre (SM), cat si in Parlamentul European.
Consiliul a cazut de acord asupra pozitiei sale de negociere cu privire la pachetul de reformă a politicii agricole comune (PAC) dupa perioada de tranziție.
Acordul obtinut sub președinția germană privind cele 3 regulamente ale refomei PAC (regulamentul privind planurile strategice nationale, regulamentul de finanțare și monitorizare și regulamentul organizării comune de piață) cuprinde angajamente solide din partea statelor membre pentru o ambiție mai ridicată privind protectia mediului si combaterea schimbarilor climatice, cu instrumente precum eco-schemele obligatorii și condiționalități de mediu sporite.
In privința obiectivului de distribuire mai echitabila a platilor directe,ministrii agriculturii au decis ca se lasă la latitudinea guvernelor naționale aplicarea plafonării la 100.000 Euro (la plata de bază, cu deducerea salariilor) sau a plății redistributive. Pentru a compensa diferența față de media europeană, tarilor care aplica SAPS li s-ar permite acordarea in continuare a ANT pana la sfârsitul perioadei de programare (2027), cu o rata de descrestere de 5% anual. Se menține plafonul de 2000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare, ceea ce usureaza povara adminsitrativa în România, unde peste 95% dintre beneficiarii platilor directe primesc sub 2000 euro/an.
Procentul din plățile directe pentru eco-scheme (pentru mediu și climă) propus este de 20%. Eco-schemele vor fi obligatorii pentru SM, dar voluntare pentru fermieri. În același timp, poziția convenită permite statelor membre să aibă flexibilitatea necesară în modul în care acestea ar atinge obiectivele de mediu. De exemplu, ar exista o fază pilot de doi ani pentru învațarea” implementarii eco-schemelor, iar statele membre ar beneficia de flexibilitate cu privire la modul de alocare a fondurilor în cadrul diferitelor practici ecologice.
Un element nou adus în discuție, pe fondul crizei sanitare din acest an, a fost propunerea ca statul membru sa poată decide ca 1% din plățile directe să platit fermierului cu condiția ca acesta să folosească această sumă drept contribuție la un instrument de gestionare a riscurilor, deoarece s-a ajuns la concluzia că este nevoie de măsuri generale pentru reducerea riscurilor, iar alocările din Pilonul II pentru acest scop, avand caracter opțional, sunt insuficiente.
Din acest moment, Consiliul are mandatul politic de a începe negocierile cu Parlamentul European, care este co-legislator, în vederea realizării unui acord general.
La rândul său, Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la reforma politicii agricole comune.
Compromisul referitor la „arhitectura verde” din regulamentul pentru planul strategic al PAC include:
– în ceea ce privește condiționalitatea, anumite cerințe sunt eliminate (în special în ceea ce privește identificarea și urmărirea animalelor);
-alocarea obligatorie a 30% din plățile directe pentru eco-scheme;
-35% pentru cheltuielile de mediu si clima în cadrul Pilonului II (dezvoltare rurală), incluzand zonele cu constrângeri naturale;
-o clauză generală de revizuire pentru planurile PAC în 2025, pentru a le adapta la legislația climatică și de mediu.
Mai buna direcționare a plăților directe: Parlamentul sprijină propunerea Comisiei privind plafonarea, reducerea plăților către fermele mai mari, sprijinirea fermierilor mici și tineri. Tinerii fermieri (de pana la 40 ani) care se instaleaza pentru prima data in agricultura vor primi o prima de instalare de 100 000 euro si plati directe suplimentare timp de 7 ani (in loc de 5, cum este in prezent).
Planuri strategice și abordare bazată pe performanță: Parlamentul s-a îndepărtat de abordarea bazată pe performanță a propunerii Comisiei, introducând elemente de conformitate.
Tot în cadrul discuțiilor-maraton din Parlamentul European, s-a insistat pentru introducerea de măsuri pentru a ajuta fermierii să facă față riscurilor și potențialelor crize viitoare, dar și pentru sancțiuni mai mari atunci când beneficiarul plaților încalcă în mod repetat regulile, de pildă pe cele legate de protejarea mediului sau de bunăstarea animalelor. Acest lucru ar putea să ducă la penalizări de 10% din sumele la care are drepttul fermierul (în creștere față de 5% în prezent). Eurodeputații doresc, de asemenea, să fie instituit un mecanism ad-hoc al UE care sa solutioneze reclamații inregistrate.