Tuta absoluta este cunoscută în România ca Molia minieră a tomatelor sau Tuta, aşa cum îi spun legumicultorii. Face parte din familia Gelechiidae, ordinul Lepidoptera (fluturi), fiind o molie nocturnă.
Este un dăunător relativ nou în ţara noastră, prezenţa fiindu-i observată începând cu anul 2009. De atunci, s-a răspândit cu repeziciune în toate bazinele legumicole din ţară. Această insectă, în ciuda mărimii reduse, reprezintă motivul pentru care multe culturi de tomate au fost devastate, cu pierderi de până la 100%.
Origine şi răspândire
Tuta Absoluta provine din America de Sud, fiind semnalată în Europa pentru prima dată în 2006, în sudul Spaniei.
Din observatii, s-a constatat că răspandirea s-a efectuat prin import, prin intermediul tomatelor recoltate, având în vedere că larva părăseşte fructul după ce acesta a fost recoltat, pentru a se impupa.
În ambalajele utilizate pentru transport au fost găsite pupe (stadiu de dezvoltare al insectei), iar în capcanele feromonale amplasate în încăperile de ambalare au fost capturaţi adulţi.
În momentul actual, Tuta este prezentă în multe ţări din America, Asia, Europa şi Africa.
Cum recunoaştem Tuta Absoluta?
Adulţii de Tuta absoluta sunt molii cu lungimea de 5-6 mm şi anvergura aripilor de 8-10 mm, de culoare gri-maronie, cu antene filiforme. Aripile anterioare prezintă puncte negre. Masculii sunt mai închişi la culoare şi mai mici comparativ cu femelele.
Ouăle au culoare crem, lungime de 0,35 mm şi eclozează după 4-6 zile de la depunere. Femelele depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor.
Larvele prezintă culoare crem, cu capul negru, iar pe parcursul creşterii, acestea capătă culoarea roz sau verde deschis. Până la impupare, acestea parcurg 4 stadii larvare.
Impuparea are loc in sol, pe suprafata frunzelor sau in galeriile formate. Atunci cand stadiul de impupare este parcurs pe organele aeriene ale plantelor, insecta isi formeaza un cocon de protectie.
Tuta ierneaza in stadiul de ou, pupa sau adult, in functie de conditiile de mediu.
Atata timp cat au hrana disponibila si temperaturi de peste 9°C, aceste insecte nu intra in diapauza.
Ciclu biologic al moliei tomatelor
Tuta Absoluta are un potential reproductiv foarte mare. Ciclul biologic dureaza 25-38 de zile, in functie de temperatura si are 4 stadii: ou, larva (cu 4 stadii larvare), pupasi adult.
Studiile arata ca la temperaturi de 14°C, dezvoltarea dureaza aproximativ 76 de zile, in timp ce la 27°C, ciclul biologic este complet in 24 de zile. Din practica s-a observat ca in conditii de temperaturi de 34-40°C, Tuta isi incheie ciclul biologic in 10-15 zile.
Aceasta molie a tomatelor isi incepe activitatea timpuriu si poate fi observata in solarii atata timp cat temperaturile sunt peste 9°C.
In spatii protejate poate dezvolta 10-12 generatii pe an iar o femela poate depune pana la 250 de oua pe parcursul vietii (10-15 zile), asigurand astfel cresterea masiva a populatiei intr-un timp foarte scurt.
Depunerea oualor se realizeaza pe partea inferioara a frunzelor iar dupa eclozare larvele se hranesc intens, formand galerii in frunze, petioli, tulpini, fructe.
Adultii sunt nocturni iar ziua stau ascunsi printre frunzele plantelor gazda.
Semnele atacului de Tuta Absoluta
Prezenţa adultilor este mai greu de observat, avand in vedere zborul nocturn al acestor insecte. Ziua, adultii stau ascunsi printre frunzele plantelor gazda si nu dauneaza in mod direct culturii.
Larvele sunt cele care determina pagubele in culturi, avand in vedere ca dupa eclozare, se hranesc continuu timp de 12-15 zile, de-a lungul celor 4 stadii larvare.
Primele atacuri se pot observa sub forma galeriilor din frunze sau asupra varfului de crestere, florilor si tinerelor fructe, prin prezenta excrementelor negre ale larvelor.
In frunze, larvele formeaza galerii largi, in urma consumului mezofilului frunzei. Patrund in tulpini, petioli, fructe si duc la scurt timp la compromiterea culturii.
Un aspect foarte important de cunoscut este faptul ca atunci cand se observa atac pe varful plantelor, deja presiunea de infectie din sol este mult mai mare decat se poate observa pe planta.
In acest stadiu, la nivelul solului insecta prezinta o rezerva considerabila de adulti, pupe si oua, stadii in care poate ierna fara probleme. Se poate vorbi in cazul Tutei despre o infectie in sistem piramidal, in care baza este cea mai afectata.
Atacul s-ar putea confunda cu cel al musculitei miniere (Liriomyza trifolii). Galeriile formate in frunze de catre Tuta sunt mult mai largi comparativ cu cele formate de musca miniera (Liriomyza trifolii), atacurile celor doua insecte fiind usor de diferentiat.
Musca miniera formeaza galerii ce pot afecta 10-20% din cultura de tomate, in cele mai severe cazuri insa Tuta, prin galeriile formate, poate conduce intr-un timp destul de scurt la daune de 100%.
Atacul asupra plantelor de tomate poate avea loc in orice fenofaza, chiar si cand plantele prezinta cateva frunze.
Ca plante gazda se pot enumera: tomate, vinete, cartof, ardei, buruieni din familia Solanaceae (Solanum nigrum, Datura stramonium).
Totusi, Tuta absoluta prefera cu desavarsire consumul plantelor de tomate.
La cartof s-a observat consumul cu precadere al organelor aeriene dar si atacul asupra tuberculilor. Prezenta moliei s-a observat in zone cultivatoare de cartofi, precum Targu Secuiesc, Lunguletu etc.
De ce este dăunătorul Tuta Absoluta atât de periculos?
Dupa patrunderea in cultura, combaterea acestei insecte se realizeaza foarte dificil sau deloc. Dezvoltarea a numeroase generatii pe an conduce la marirea populatiei intr-un timp scurt, fiind intalnite pe planta toate stadiile de dezvoltare ale insectei.
Larvele sunt greu de combatut deoarece acestea formeaza galerii largi in interiorul frunzei si al altor organe iar aplicarea insecticidelor nu reprezinta o metoda eficienta de control.
Tuta prezinta rezistenta destul de ridicata la pesticide si poate dezvolta intr-un timp scurt noi rase rezistente la insecticide ce au fost eficiente la un moment dat.
Tuta Absoluta poate suporta conditii de mediu extreme, precum temperaturi scazute sau ridicate.
Controlul şi combaterea moliei miniere a tomatelor
La fel ca si in cazul altor daunatori, prevenirea infestarii culturii este de preferat in locul combaterii, dupa ce deja o parte din cultura a fost afectata.
Se recomanda adoptarea tehnologiilor de combatere integrata, prin utilizarea de produse chimice, biologice si a capcanelor cu feromoni, in vederea depistarii presiunii de infectie, precum si a plaselor antiinsecte.
In cazul moliei miniere, metodele de prevenire joaca un rol foarte important in lupta cu acest daunator de temut deoarece, asa cum s-a precizat, odata intrat in cultura, combaterea este dificila sau imposibila.
Viteza foarte mare cu care larvele distrug cultura atacata si rezistenta la foarte multe insecticide uzuale face ca Tuta sa fie considerata daunator de carantina.
Astfel, se impun respectarea unor reguli de igiena a culturii:
– strangerea si distrugerea prin ardere a resturilor culturilor anterioare infestate;
– eliminarea si distrugerea imediata a plantelor daca se observa un atac izolat;
– eliminarea buruienilor care ar putea fi gazde pentru molia miniera, atat din cultura cat si din zona apropiata;
– monitorizarea atenta a spatiilor de producere a rasadurilor, cu ajutorul capcanelor feromonale;
– utilizarea plaselor anti-insecte si utilizarea usilor duble la intrarea in spatiile protejate;
– respectarea asolamentului si evitarea monoculturii, precum si cultivarea speciilor din aceeasi familie mai multi ani la rand;
– in culturile protejate, se efectueaza dezinfectia solului si a structurii;
In momentul desfiintarii unei culturi infestate este foarte important ca resturile vegetale sa fie distruse prin ardere deoarece populatia de Tuta Absoluta prezenta pe acestea va migra pe o alta cultura. Insecta este foarte perseverenta si cauta orice metoda de a patrunde in spatiile protejate cultivate cu tomate.
CAPCANELE FEROMONALE
In vederea combaterii sau mentinerii sub control a populatiei daunatorului, se impune utilizarea capcanelor feromonale, in vederea depistarii la timp a prezentei daunatorului. Acestea pot oferi informatii si despre densitatea populatiei de Tuta. Utilizarea acestor capcane se impune inca din faza de rasad.
Se utilizeaza capcanele Delta adezive, impreuna cu momeli feromonale amplasate in interiorul acestora. Controlul capcanelor se face saptamanal iar dupa 4-6 saptamani se schimba atat placa adeziva cat si momeala.
Inaltimea la care se amplaseaza capcanele trebuie adaptata stadiului de crestere al plantelor. In faza de rasad, se recomanda asezarea capcanelor la 20 cm inaltime iar pe masura ce plantele cresc, se muta la 60 cm inaltime. Se utilizeaza 2-5 capcane/1000 m2 (20-50 capcane/ha), cu asezare in apropierea intrarii si in pozitiile centrale ale serei.
In spatii protejate se pot utiliza capcane adezive de culoare neagra. Momeala feromonala se amplaseaza pe una din partile adezive ale capcanei, urmand ca momeala sa fie mutata pe partea opusa atunci cand capcana a capturat deja un numar mare de daunatori. Se utilizeaza 2-5 capcane/1000 m2 (20-50 capcane/ha) cand atacul nu a fost inca observat (pentru preventie) si 5-10 capcane/1000 m2 (50-100 capcane/ha) daca deja s-a observat atacul in cultura.
Capcanele se pot amplasa si in pozitie orizontala, permitand astfel insectelor sa se aseze.
Amplasate in numar mai mare, capcanele pe baza de feromoni determina si captarea in masa a masculilor din spatiile protejate. In acest fel se reduce numarul de oua viabile, implicit numarului de daunatori.
Cu ajutorul momelilor feromonale se pot amplasa capcane cu apa, pentru capturarea in masa a masculilor. Se utilizeaza tavi in care se pune apa si ulei iar la 20-25 cm deasupra acesteia se amplaseaza momeala feromonala. Aceste capcane se pot amplasa in culturile din camp si in spatiile dintre solarii, in vederea capturarii masculilor.
Au fost implementate si capcane pe baza de feromoni si lumina la o frecventa la care Tuta raspunde cel mai bine.
Aceste capcane captureaza atat masculii cat si femelele, functionand pe baza de lumina solara si putand fi implementate si in locatii fara sursa energetica.
Acestea sunt programate sa functioneze in perioada noptii, cand insectele sunt cele mai active (cu 3-4 ore inaintea rasaririi soarelui), fiind amplasate in culturile din camp sau in spatiile de la marginea solariilor.
In vederea capturarii unui numar mare de daunatori, se mai utilizeaza benzi adezive ce au incorporat in stratul aderent si feromon atractant pentru Tuta.
In functie de utilizarea sau nu a pradatorilor, se poate opta pentru benzi adezive transparente (pentru spatiile protejate in care se utilizeaza si insectele benefice) sau benzi adezive de culoare galbena (pentru spatiile in care nu se utilizeaza insecte benefice).
De asemenea, se pot utiliza benzi adezive de culoare neagra, amplasate pe partile laterale ale solarului, foarte utile in momentul depistarii prezentei daunatorului. Benzile se amplaseaza cu partea lipicioasa spre exterior pentru ca atunci cand insecta patrunde in solar, sa se lipeasca de aceasta.
CONTROLUL BIOLOGIC
Vulnerabilitatea acestei molii in fata insectelor pradatoare si parazitilor naturali face ca lupta fermierilor cu aceasta amenintare sa conduca la rezultate pozitive, prin reducerea nivelului de infestare.
In combaterea biologica se pot utiliza specii de insecte ce consuma ouale si larvele moliei tomatelor. In urma cercetarilor efectuate s-au obtinut rezultate bune prin utilizarea pradatorilor Macrolophus pygmaeus, Nesidiocoris tenuis si Nabis pseudoferus impotriva Tutei.
Insecticide biologice pe baza de Bacillus thuringiensis var. kurstaki au demonstrat eficienta in combaterea larvelor, in Romania fiind omologat produsul Bactospeine DF.
In conditii de sera, utilizarea de paraziti Trichogramma achaeae si Trichogramma pertiosum au demonstrat eficienta foarte buna, prin parazitarea oualor de Tuta absoluta.
CONTROLUL CHIMIC
Tratamentele chimice impotriva moliei tomatelor au reprezentat principala metoda de combatere inca de la aparitia daunatorului. In unele tari cu presiune de atac foarte mare s-a ajuns la aplicarea unui numar mare de tratamente in cursul unui sezon, ceea ce a condus catre dezvoltarea rezistentei daunatorului la multe substante active.
Cu toate acestea, anumite substante active s-au dovedit a fi eficiente impotriva moliei: indoxacarb, spinosad.
Tuta dezvolta foarte usor rezistenta la insecticide si nu se recomanda marirea dozelor, in dorinta de a avea o eficienta mai buna.
Preventiv, se aplica tratamente saptamanale, cand inca nu s-a depistat prezenta moliilor.
In cazul depistarii atacului, se aplica tratamente la 3-4 zile, alternand produse cu actiune sistemica, de contact si translaminara.
Pe piata din Romania sunt omologate pentru combaterea moliei tomatelor urmatoarele insecticide:
- Alverde (1 L/ha),
- Affirm (1,5 kg/ha),
- Coragen (175 ml/ha)
- Voliam Targo (0,8 L/ha)
Importanţa menţinerii sub control a populaţiei de Tuta Absoluta
Prezenţa moliei miniere a tomatelor in multe tari pune sub risc cantitati enorme de tomate. Din acelasi motiv, au fost aplicate restrictii in privinta exportului de tomate provenite din tari cu presiune de infectie foarte mare.
Prezenţa acestei molii in culturi conduce la utilizarea unor cantitati mari de pesticide, in detrimentul sanatatii consumatorilor.
În cazul prezentei daunatorului intr-o anumita zona, este foarte important ca toate culturile sa fie tratate corespunzator. Daca nu se trateaza o cultura, insectele de aici vor migra din nou pe culturile tratate iar eforturile depuse nu au efectul scontat.
În vederea mentinerii populatiei sub pragul economic de daunare, se impune utilizarea unor strategii de combatere integrata, combinand aplicarea insecticticidelor cu metode de combatere biologica. Monitorizarea daunatorului prin amplasarea de capcane feromonale reprezinta primul pas si cel mai important catre depistarea si combaterea moliei.
În cazul in care va confruntati cu acest daunator, puteti trimite parerile si intrebarile voastre specialistilor Marcoser, direct pe site-ul companiei.
Dr. Ing. Petrache Marius
Ing. Petrache Cătălin
Ing. Ailincăi Ecaterina