Dr. Ec. Ancuța MARIN, Dr. Ing. Diana-Maria ILIE, Ec. Andreea – Daniela GIUCĂ
Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală
Avicultura din România este cel mai performant și dinamic sector zootehnic din ţara noastră, având rezultate similare cu cele ale marilor firme de profil din Europa. Și chiar dacă industria locală a cunoscut mai multe crize de exemplu: gripa aviară și importurile, a reușit să se mențină în piață și chiar să constituie un sector competitiv la nivel internațional. Sectorul avicol din România este un sector sigur și foarte important în care s-a investit mult în ultimii ani, produsele realizate fiind apreciate la export, dar din păcate nu este suficient de apreciat pe piața românească.
În România, circa 80% din fermele avicole funcționează în sistem full integrat, ceea ce înseamnă că dețin tot lanțul de la cultivarea cerealelor, producerea cerealelor, reproducție, abatorizare, procesare și distribuție. Integrarea pe verticală este cea mai răspândită formă de organizare a producției avicole industriale.
Dacă în articolul anterior am prezentat un studiu privind carnea de pasăre, în acesta vom prezenta un studiu privind piața oului, studiu ce face parte din Proiectul de cercetare ADER 24.1.1, desfășurat în cadrul ICEADR în anul 2021.
La nivelul UE-28, numărul total de găini ouătoare este de peste 397 milioane de capete, care produc anual aproape 6,7 milioane de tone de ouă. Dintre acestea 53% sunt crescute în cuști îmbogățite. UE susține producătorii de ouă prin standarde de comercializare și, ocazional, prin măsuri de sprijinire a pieței. Sectorul ouălor este inclus în organizarea comună a piețelor și nu a făcut niciodată obiectul plăților legate de producție sau al cotelor de producție. UE a creat standarde de comercializare pentru ouă ce au fost concepute pentru a garanta o calitate înaltă constantă a produselor, pentru ai proteja pe consumatori și pentru a asigura coerența standardelor pe piață.
România se află printre primele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul mic de găini crescute în cuști, cu 4,79 milioane de capete, ceea ce reprezintă 14,7% din totalul de 32,5 milioane de păsări ouătoare existente în țara noastră, potrivit datelor furnizate de Uniunea Crescătorilor de Păsări din Romania. Conform datelor statistice ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la sfârșitul anului 2018, în România erau 32,55 milioane de capete găini ouătoare, din care doar circa 8 milioane de capete sau fost crescute în ferme industriale, restul fiind în gospodăriile individuale.
Valoarea producţiei avicole industriale este de circa 1 – 1,1 miliarde de euro/an realizată în circa 250 ferme de găini ouătoare şi aproximativ 300 de ferme de păsări de carne, potrivit datelor UCPR. La acestea se mai adaugă fermele de reproducţie, staţiile de incubaţie, fabricile de furaje combinate, abatoarele şi fabricile de procesare a cărnii de pasăre. De asemenea, unităţile avicole sunt integrate total pe verticală şi dispun de propriul sistem de distribuţie, transportând produsele avicole până la uşa magazinului.
La nivelul Europei, în octombrie 2020, țara care deține cel mai mare număr de găini ouătoare este Turcia, cu o medie anuală a perioadei de 77 milioane găini, fiind urmată de Polonia cu 47 milioane găini, Spania cu 46 milioane găini, Franța cu 44,5 milioane găini și Germania cu 40,4 milioane găini. România se află și ea în top 10 cu 37 milioane găini, ocupând locul 6.
În ceea ce privește producția de ouă pentru consum la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, se remarcă faptul că Turcia deține cea mai mare producție de ouă, cu o medie anuală a perioadei de 19.230,16 milioane bucăți, urmată de Franța (13.907,17 milioane bucăți), Spania (12.650,95 milioane bucăți), Germania (11.951,00 milioane bucăți) și Polonia (9.945,00 milioane bucăți). România ocupă tot locul 6 cu o medie a perioadei de 5.432,56 milioane ouă.
Analizând datele graficul 1 s-a observat că la nivelul anului 2016, de când datează ultima anchetă structurală în agricultură, cele mai multe exploatații au activat în sectorul creșterii găinilor pentru ouă, respectiv 2.223.951 exploatații, fiind urmat de sectorul creșterii de pui, găini și cocoși pentru carne, care a înregistrat 1.511.541 exploatații, cea mai reprezentativă clasă de mărime a suprafeței agricole pentru cele două sectoare fiind ce cuprinsă între 2 și 5 hectare, cu 455.434 hectare și 307.856 hectare. Pe ultimul loc s-a aflat sectorul creșterii struților, acesta a înregistrat un total de exploatații de 966, cele mai multe încadrându-se în clasa de mărime a suprafeței cuprinsă între 2 și 5 hectare (293 hectare), iar cele mai puține în clasele cuprinse între 50 și 100 și peste 100 (câte 2 hectare).
Efectivele de păsări cuprind toate categoriile de păsări existente în exploatația agricolă (găini, curci, rațe, gâște, struți, etc). Conform graficului 2, în perioada 2010-2019, se observă o tendință de evoluție descendentă la nivelul României, unde efectivele de păsări au înregistrat limite cuprinse între 73.228.712 păsări în anul 2018 și 80.844.859 păsări în anul 2010. La nivelul anului 2019 au fost înregistrate 75.364.575 păsări, observându-se o scădere cu 5% față de numărul păsărilor înregistrate în anul 2010.
La nivelul anului 2019, numărul păsărilor ouătoare în România a ajuns la nivelul de 40.728.428, cu aproximativ 8% mai mic față de cel înregistrat în anul 2010, respectiv 44.503.511.
Analizând producția de ouă în perioada 2010-2019, s-a observat o tendință fluctuantă a acesteia la nivelul României. Aceasta înregistrând valori cuprinse între 468 milioane bucăți în anul 2018 și 583 milioane bucăți în anul 2014, obținându-se o medie a perioadei egală cu 521,1 milioane bucăți (Grafic 3).
Multă lume evită consumul de ouă, considerând că au un conținut ridicat de colesterol (300 mg/g), fără să țină seama de faptul că doar 20% din colesterolul din sânge provine din alimente, restul fiind produs de organism.
Un român mănâncă, în medie, 240 – 250 de ouă anual, ceea ce reprezintă un consum de 20-22 de ouă într-o lună obișnuită, însă în luna în care se sărbătorește Paștele consumul pe locuitor sare la circa 30 de ouă. Românii cumpără în perioada Sărbătorilor Pascale între 170 şi 180 de milioane de ouă, cu 50% mai mult decât într-o lună obişnuită, iar industria avicolă poate acoperi toate aceste creşteri de consum. În graficul 4, a fost prezentată evoluția consumului mediu anual de ouă pe locuitor la nivelul României. În această perioadă, consumul de ouă a înregistrat o tendință de evoluție fluctuantă, cu variații cuprinse între 236 bucăți/ locuitor în anul 2018 și 267 bucăți/locuitor în anul 2016, obținându-se o medie a perioadei de 252,77 bucăți/locuitor.
La nivelul anului 2018 s-a evidențiat o scădere a consumului cu aproximativ 7% față de consumul înregistrat în anul 2010 (253 bucăți/locuitor), iar în anul 2019 (241 bucăți/locuitor), consumul de ouă a înregistrat o scădere cu 4,74% față de consumul la nivelul anului 2010.
În ultimii ani, românii au devenit foarte conștienți cu privire la sănătate, bunăstarea animalelor și problemele mediului înconjurător. Consumatorii sunt interesați să achiziționeze produse sustenabile (inclusiv ouă), de o mai bună calitate, acestea fiind în legătură strânsă cu bunăstarea animalelor. Ei sunt dispuși să plătească mai mult dacă le este garantată calitatea. De asemenea, unul dintre cele mai importante criterii de selecție a ouălor îl reprezintă condițiile în care au fost crescute găinile.
La nivel național, numărul celor care conștientizează importanta bunăstării animalelor crește cu fiecare zi. În privința percepției și atitudinii, consumatorii actuali au o orientare către produse proaspete, eventual ecologice, stimulată și de noile reglementari legislative care impun marcarea mai multor informații cu privire la produsele alimentare. O altă componentă importanta care influențează decizia de cumpărare este prețul, deoarece produsele diferitelor companii sunt greu identificabile, singurele diferențe majore sunt categoriile de greutate pentru ouă și prospețimea. Valoarea importurilor de ouă o depășește pe cea a exporturilor, rezultând astfel o balanță comercială deficitară, înregistrând valori negative (Grafic 5).
La categoria produselor repezentată de ouăle de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte, balanța comercială a înregistrat valori negative cuprinse între -3.662 mii euro în anul 2013 și -19.508 mii euro în anul 2011, evidențiindu-se astfel o balanță comercială deficitară.
Prețul ouălor la producători, conform Observatorului Prețurilor UE, a scăzut față de decembrie 2018 cu 15%, fiind singurul produs din lista produselor alimentare care a înregistrat o scădere. În prezent un ou se vinde la poarta fermei, în medie, cu 28 de bani bucata, fără TVA. În mod tradiţional primăvara şi vara preţul ouălor scade la producătorii din industria avicolă deoarece apare pe piaţă şi oferta gospodăriilor ţărăneşti.
La nivelul României, în perioada 2010-2020, prețul mediu de desfacere cu amănuntul al ouălor de găină a avut o tendință de evoluție ascendentă, cu mici oscilații, înregistrând un minim al perioadei de 46 bani/bucată în anii 2010, respectiv 2011 și un maxim de 62 bani/bucată în anul 2019, respectiv 2020, atunci când s-a evidențiat o creștere cu 26% față de minimul perioadei.
Analiza pieţei româneşti a ouălor, în contextul european actual, a indicat faptul că majorările de preţuri de la sfârşitul anului 2017, ar putea fi explicate de anumiţi factori conjuncturali, precum criza producţiei de ouă din anumite state membre ale Uniunii Europene sau ciclicitatea producţiei.
Din analiza indicatorilor statistici calculați pentru producția de ouă, în perioada analizată au rezultat următoarele:
- abaterea standard pentru producția de ouă a înregistrat limite între 5 milioane bucăți pentru Regiunea Sud-Vest-Oltenia și 348 milioane bucăți pentru Regiunea Nord-Vest, iar la nivel întregii țări abaterea standard a fost de 33 milioane bucăți.
- coeficientul de variațiepentru producția de ouă a oscilat între 4,94% în Regiunea de Vest și 16,61% în Regiunea Sud-Muntenia. Coeficienții de variație calculați au avut valori mici pentru regiunile Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Est, București-Ilfov, Sud-Vest-Oltenia și Vest, iar pentru celelalte regiuni, respectiv Centru și Sud-Muntenia, coeficientul de variație a înregistrat valori medii.
În privința ritmului anual de creștere, înregistrat pentru producția de ouă s-a evidențiat faptul că s-au înregistrat valori negative pentru 7 regiuni din cele analizate, respectiv Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest-Oltenia și Vest. Singura regiune pentru care ritmul anual de creștere a înregistrat o valoare pozitivă a fost regiunea București-Ilfov, unde s-a obținut un ritm anual de creștere de 1,03%.
Analizând indicatorii statistici calculați pentru prețurile medii anuale ale ouălor de găină la nivelul perioadei 2010-2020, mediea perioadei a fost de 54 bani/bucată. Ritmul anual de creșterea a fost de 3,03% , valoarea pozitivă a acestuia indică creșteri la nivelul prețurilor în intervalul de timp analizat.
În concluzie urma cercetării efectuate s-au constatat următoarele:
- în perioada 2010-2019, efectivele de păsări ouătoare, precum și producția de ouă pentru consum au avut o tendință descendentă;
- în ceea ce privește consumul de ouă, s-a remarcat o scădere a acestuia în perioada analizată cu aproximativ 7%. Cu toate acestea piața ouălor în această perioada a fost una echilibrată;
- în ceea ce privește prețurile ouălor la nivelul României s-a remarcat o ușoară creștere a acestora în intervalul de timp analizat, aceasta putând fi pusă pe seama costurilor mai mari de producție;
- din analiza comerțului exterior s-a observat faptul că, atât valoarea, cât și cantitatea importurilor înregistrate pe această piață le depășesc pe cele ale exporturilor, balanța comercială fiind deficitară.
În prezent, sectorul avicol din România se confruntă cu pierderi, cauzate de impactul crizei economice generate de pandemia COVID-19, volumul vânzărilor a scăzut cu aproximativ 30%. În această perioadă s-a remarcat și o creștere a costurilor de producție pentru aceste produse, determinată de creșterea prețurilor la cerealele furajere, dar și la echipamente și dezinfectanți. În acest context Guvernul României a aprobat o schema de ajutor în valoare de 109,8 milioane lei pentru finanțarea sectorului avicol românesc ca urmare a pierderilor suferite în perioada stării de urgență.