Autori: Dr. Ec. Ruxandra – Eugenia Pop, Dr. Ec. Ancuța Marin
În cadrul proiectelor de cercetare internă, ICEADR a analizat principalele aspecte ale produceii laptelui de măgăriță, având în vedere beneficiile aduse de consumul acestuia încă din timpuri străvechi. Regina Cleopatra introducerea laptele de măgăriță în cadrul ritualului de frumusețe, în vederea conservării calitățiilor sale estetice. Hipocrate utiliza laptele de măgăriță în vederea practicării medicinei alternative cu scopul de a ameliora artrita, tusea sau a diverselor probleme de piele. În Africa, laptele de măgăriță reprezenta o soluție pentru tratarea tusei convulsive.
În vremuri mai apropiate celor de astăzi, consumul laptelui de măgăriță este introdus pe piața comercială a lactatelor, fiind considerat încă un produs de nișă, chiar dacă în unele zone europene acesta este comercializat mai intens. Prin ce se deosebește laptele de măgăriță de celelalte tipuri de lapte, mai convenționale? Acesta atrage un raport caloric mai redus, comparativ cu celelalte sortimente de lapte, având în componeneță mai multă apă dar și mai multă lactoză. Așadar, laptele de măgăriță nu este recomandat celor cu intoleranță la lactoză, însă poate fi consumat de cei care au intoleranță la lactoza din laptele de vacă. De asemenea, laptele de măgăriță are un conținut bogat în proteine antimicrobiene precum lizozimul, lactoferina si lactoperoxidaza. Acestea au capacitatea de inhibare a dezvoltării coloniilor de bacterii daunatoare organismului uman, contactate în urma contactului cu unele alimente. Datorită prezenței unor componente precum proteinele, acidul gras omega-69, principalul punct forte al laptelui de măgăriță este asemănarea compoziției acestuia cu laptele matern, acesta fiind și principalul motiv pentru care acest produs a început să fie studiat în ultima perioadă, cu toate că, tradițional vorbind, nu este un produs familiar consumatorilor.
Laptele de măgăriță se utilizează cu precădere pentru prepararea brânzei, cașcavalului (cheddar), ciocolatei și, bineînțeles, pentru a fi consumat ca atare, în stare proaspătă, congelată, sub formă de pudră sau capsule. De asemenea, laptele de măgăriță este utilizat și în industria cosmetică, ca ingredient în creme sau săpunuri. Utilizarea laptelui de măgăriță pentru consumul uman datează din secolul al XIX-lea, pentru a hrăni copii orfani, ca înlocuitor al laptelui.
Astfel, se observă faptul că, pentru producătorul agricol, modalitățile de întrebuințare diverse constituie o oportunitate, în sensul în care acesta poate fructifica direct producția de lapte de măgăriță, la poarta fermei către consumator, sau poate opta pentru varianta de Business-to-Business marketing, comercializându-si astfel laptele către operatorii industriali de pe piața laptelui și produselor lactate, dulciurilor, farmaceutică sau cosmetică.
Conceptul de Business-to-Business marketing (B2B marketing) sau marketingul industrial, a survenit în urma dezvoltării intensive a marketingului tradițional, după anii 1960, prin specializarea sa pe diferite domenii, determinându-se astfel o diferențiere a modului în care strategiile sunt utilizate, în funcție de specificul piețelor pe care acționează întreprinderile care îl utilizează. Deși rolul B2B marketing nu este diferit față de cel al marketingului convențional, totuși, există anumite particularități clare ale acestui concept mai recent. În primul rând, la nivelul B2B marketing se identifică un număr mai restrâns de clienți, clienții de tip industrial fiind în mod evident într-un număr mai redus pe piață comparativ cu cei întâlniți în marketingul tradițional.
De asemenea, produsele promovate sunt produse mai complexe, necesitând o decizie de cumpărare laborioasă. Referitor la cerere, aceasta este derivată din cererea pentru bunurile clasice de consum iar rolul politicilor identificate la nivelul mixului de marketing este mai complex, publicul țintă al acestora fiind reprezentat de întreprinderi care acționează pe piața bunurilor productive.
Astfel, laptele de măgăriță este un produs potrivit pentru a sta la baza afacerii întreprinderii care dorește să își externalizeze producția de bunuri și servicii practicând B2B marketing, cooperativa sau exploatația agricolă putând atrage clienți industriali din diverse domenii, cum ar fi: industria agroalimentară, industria cosmetică, industria farmaceutică etc. Prin acest lucru, la nivelul cooperativei se pot identifica diferite beneficii, cum ar fi: o expunere mai bună pe piața de interes dar și pe piețele conexe, atragerea de noi clienți și îmbunătățirea portofoliului de bunuri și servicii, obținerea unui nivel mai ridicat al cifrei de afaceri și îmbunătățirea veniturilor, facilitarea accesării oportunităților existente la nivelul pieței, obținerea unei eficiențe superioare în ceea ce privește randamentul investițiilor, posibilități reale de dezvoltare și identificarea de noi parteneriate.
Din punct de vedere al mărimii pieței laptelui de măgăriță, la nivel global, aceasta a fost evaluată la 28.180 de mii de dolari în 2019 și se estimează că va ajunge la 68.139 mii de dolari până în 2027, înregistrând o rată de creștere anuală de 9,4% din 2021 până în 2027. Faptul că laptele de măgăriță prezintă o sursă bogată în nutrienți, poate fi folosit în combaterii malnutriției în țările mai puțin dezvoltate, ceea ce va stimula menținerea trendului crescător în ceea ce privește piața de referință. De asemenea, studii de specialitate arată faptul că pandemia Covid-19 a avut un impact pozitiv în ceea ce privește piața laptelui de măgăriță iar zona Europei prezintă multiple oportunități de dezvoltare a acestei piețe, fiind estimată o rată anuală de creștere de 8.1% până în 2027.
În România, există în prezent, un număr redus de ofertanți pe piața laptelui de măgăriță, cu exploatații agricole în județe ca Bihor, Alba, Vâlcea, Prahova. Pe site-urile de profil se pot identifica oferte ale produătorilor on-line, ce aleg astfel să își promoveze producția de lapte de măgăriță. În general, produsele comercializate sunt reprezentate de lapte de măgăriță pentru a fi consumate ca atare, îmbuteliate în sticle din platic sau sticlă, cu o capacitate de 250 ml sau 500 ml. Prețurile variază, între 20 lei și 40 lei pe litru lapte de măgăriță, în funcție de gramaj. La producătorii locali, se identifică un preț mediu de 130 lei/litru lapte de magăriță.
În concluzie, devoltarea pieței nișă a laptelui de măgăriță în România prezintă reale oportunități, la nivelul producătorilor agricoli, datorită particulatităților sale, privind compoziția, modul de întrebuințare și posibilitățile multiple de comercializare și exploatare.