În România există în jur de 300 de specii de păsări de interes comunitar monitorizate de specialiști, conform obligațiilor trasate de Comisia Europeană.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis Comisiei Europene raportul de țară în baza prevederilor art.12 din Directiva Păsări 2009/147/CE. Printre păsările monitorizate amintim atât speciile de interes conservativ care cuibăresc, iernează sau migrează prin România, precum gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), pelicanul creț (Pelecanus crispus), șoimul dunărean (Falco cherrug) etc., cât și specii comune, cu răspândire largă sau restrânsă în anumite habitate, precum ciocârlia (Alauda arvensis), potârnichea (Perdix perdix), sfrânciocul roșiatic (Laniu collurio), mierla gulerată (Turdus torquatus).
În procesul de monitorizare se urmărește: estimarea efectivelor populaționale pentru fiecare specie de pe lista națională de referință; estimarea tendinţelor populaţionale ale speciilor de păsări pe termen scurt (2001 – 2012) și termen lung (cu începere din 1980) acolo unde au existat serii lungi de date; stabilirea distribuției și arealului pentru fiecare specie de pe lista națională de referință; identificarea presiunilor și ameninţărilor pentru speciile de păsări de pe lista națională de referință și propunerea de măsuri generale de conservare.
Conform specialiștilor, printre amenințările identificate pentru speciile de păsări sunt modificarea și degradarea habitatelor (mai ales ca rezultat al transformării pajiștilor în teren agricol și intensificării agriculturii), vânătoarea, reducerea suprafeței pădurilor bătrâne, iar printre acțiunile de conservare propuse pentru speciile raportate se regăsesc adaptarea planurilor de dezvoltare la necesitățile de conservare ale speciilor, prevenirea convertirii zonelor naturale și semi-naturale în terenuri agricole, controlul vânătorii ilegale.
De la raportarea anterioară, în cadrul acestei perioade de raportare (2013- 2018) au apărut patru specii noi care cuibăresc pe teritoriul României: drepneaua palidă (Apus pallidus), muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata), pescărușul sur(Larus canus), dar și o specie exotică – papagalul micul Alexander (Psittacula krameri). Sunt, însă, și specii despre care există informații sigure că nu mai cuibăresc (cuibărirea nu a fost certă nici la raportarea anterioară), precum rața sulițar (Anas acuta), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus) sau culicul mare (Numenius arquata). De asemenea, sunt și două specii a căror cuibărire probabilă la raportarea anterioara a fost confirmată (prin găsirea cuibului): dropia (Otis tarda) și acvila de câmp (Aquila heliaca).
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis de curând Comisiei Europene Raportul de țară în baza prevederilor Art.12 al Directivei Păsări 2009/147/CE.
Astfel, „Statele membre înaintează Comisiei, la intervale de șase ani, în același an cu raportul întocmit în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului ( 1 ), un raport privind punerea în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul prezentei directive și principalele impacturi ale acestor măsuri. Respectivul raport este pus la dispoziția publicului și include, în special, informații privind starea și tendințele speciilor de păsări sălbatice protejate prin prezenta directivă, amenințările și presiunile asupra acestora, măsurile de conservare luate în ceea ce le privește și contribuția rețelei de arii de protecție specială la obiectivele stabilite la articolul 2 din prezenta directivă”.
Aceasta a fost a doua Raportare națională în baza Art.12 al Directivei Păsări, de când România este membru al Uniunii Europene. Actuala raportare a fost realizată în cadrul proiectului „Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din România și raportarea în baza articolului 12 al Directivei Păsări 2009/147/CE” – Cod SMIS 2014+ 119428 implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în parteneriat cu Fundația Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă în perioada 2018- 2022.