Alianța Industriei Semințelor din România, împreună cu Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), AgroBioTechRom și Ambasada Statelor Unite ale Americii, a organizat, pe 28 septembrie, cea de a VI-a ediție a conferinței dedicate biotehnologiilor agricole moderne.
Evenimentul din acest an, intitulat “Inovații în ameliorarea plantelor – rolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentară globală”, a adus în atenție cele mai importante provocări în domeniul ameliorării plantelor, dezbătute alături de specialiști din Belgia, Statele Unite ale Americii și România.
“Noile tehnici de ameliorare reprezintă o șansă reală pentru agricultura sustenabilă pe care ne-o dorim în Europa. Este o șansă în măsura în care vom avea o legislație care să ajute companiile de semințe, întâi de toate, să pună pe piață astfel de produse. Deciziile ar trebui să nu mai fie atât de politizate, ci, dimpotrivă, să fie bazate pe știință. Temeiul ştiinţific trebuie să primeze în legiferarea unor soluţii şi rezultate pentru fermierii nostril. Trebuie să fie o decizie a consumatorului informat, bazată pe argumente ştiinţifice ale specialiştilor şi fermierilor din întreaga lume şi puse la dispoziţia tuturor”, a declarat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), moderator al conferinței.
Petra Jorasch, Manager, Plant Breeding Innovation Advocacy, Euroseeds, a vorbit celor prezenți despre cum poate contribui inovarea în domeniul ameliorării plantelor la securitatea alimentară durabilă:
“Începând cu anul 2000, ameliorarea plantelor a avut un impact semnificativ asupra creșterii randamentului culturilor din UE. Ameliorarea plantelor este responsabilă pentru aproximativ 66% din creșterea anuală a productivității. Fără 20 de ani de ameliorare a plantelor în UE, ar fi nevoie de 22 de milioane de hectare de teren suplimentar, adică exact teritoriul României. În cazul în care strategiile UE vor fi puse în aplicare până în 2030, se pot preconiza pierderi de producție de peste 23% din cauza scoaterii din circuitul agricol a până la 10% din terenul arabil, iar randamentele vor fi cu până la 13% mai mici pe fondul modificării factorilor de producție.”
Oana Dima, manager pentru politici în domeniul științelor la Centrul Universitar VIB-Ghent pentru Biologia Sistemelor de Plante și director executiv EU-SAGE, a vorbit publicului despre rolul cercetătorilor în fundamentarea deciziilor și despre avantajele pe care le generează pentru producători și consumatori aplicațiile editării genomice a soiurilor:
“Astfel, într-o proporție de 23%, noile tehnici genomice duc la o calitate mai bună a alimentelor și furajelor și tot cu același procent crește randamentul culturilor. Totodată, 19% se axează pe toleranță la stresul biotic, respectiv, 6% în privința toleranței la stres abiotic (cum ar fi seceta, căldura, frigul, sarea, excesul de apă și radiațiile UV). Alte avantaje ale produselor din varietăți editate genetic pot fi aromă sau culoare îmbunătățite și caracteristici de depozitare mai bune, de exemplu perioadă de valabilitate mai lungă, cerințe de depozitare modificate, proprietăți care împiedică înnegrirea.”
Wayne Parrott, Distinguished Research Professor, Institute of Plant Breeding, Genetics and Genomics, University of Georgia (SUA), a prezentat perspectiva americană privind noile tehnici genomice sub aspectul cadrului de reglementare si al avantajelor acestora:
“Noile tehnici genomice continuă cercetările făcute de-a lungul multor ani, deci nu constituie cu adevărat o “noutate”. Este rolul nostru, al celor implicați în agricultură, de a face mai multe cu mai puține resurse, pentru că despre acest lucru este vorba atunci când discutăm de productivitate și sustenabilitate. Dacă ne uităm la ceea ce a făcut ameliorarea plantelor în ultimul secol, observăm că am obținut mii de soiuri adaptate la diferite condiții de creștere, soiuri mai hrănitoare, cu un gust mai bun, mult mai potrivite pentru orice nevoie a societății.”
Iulian Gabur, Facultatea de Agricultură USV Iași, cu competențe în ameliorarea plantelor, biotehnologii, inginerie genetică, parte din diferite consorții de cercetare împreună cu „Justus Liebig” University, Giessen, Germania, a venit cu viziunea unui ameliorator:
”Ameliorarea convențională a plantelor este un proces de durată. La grâu sau rapiță, acest proces durează între 8 și 10 ani, dacă vorbim de cartofi ajungem până la 14 ani, pentru obținerea unei varietăți noi. Dacă vorbim de viță-de-vie sau măr, putem acoperi întreaga carieră a unui ameliorator, adică 25-35 ani. Noile tehnici genomice reduc la jumătate, sau chiar mai puțin, eforturile creatorilor de soiuri. Prin aceste tehnici avem capacitatea să obținem varietăți rezistente sau tolerante la stresuri biotice și abiotice, la schimbările climatice, într-un interval redus, ceea ce reprezintă avantaje pentru fermieri și pentru consumatori.”
Industria semințelor, cercetarea și fermierii sunt gata să îmbrățișeze soluțiile viitorului. Un singur pas mai lipsește pentru ca toată lumea să poată beneficia de rezultatele științei: cadrul legislativ. Acestea sunt doar câteva din concluziile conferinței care a adunat laolaltă peste 80 de persoane, cercetători, specialiști din industria semințelor, fermieri, autorități, presă.