În data de 22 septembrie, la București, a avut loc conferința internațională digitală „Inovații în ameliorarea plantelor adaptate nevoilor societății”, eveniment care a prefațat Săptămâna Europeană a Biotehnologiilor (28 septembrie – 4 octombrie 2020).
Este cea de-a patra manifestare din seria evenimentelor anuale pe care le organizează AgroBioechRom, în colaborare cu Alianța Industriei Semințelor din România, Asociația Producătorilor de Porumb din România, cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București. De această dată, conferinţa s-a desfăşurat în mediul virtual, din cauza condițiilor speciale din acest moment.
Redactorii publicaţiilor Business Press Agricol şi Cotidianul Agricol au participat online la prezentările şi dezbaterile din cadrul conferinţei.
În deschiderea evenimentului, Cristina Cionga, directorul de Afaceri Europene al APPR, moderatorul conferinţei, a făcut o scurtă prezentare şi a mulțumit atât partenerilor, cât și participanților pentru interesul acordat. Cuvântul introductiv a aparținut Excelenţei Sale, domnul Adrian Zuckerman, Ambasadorului SUA la București, dar și Secretatului de Stat MADR, Emil Dumitru.
“Suntem conștienți cu toții că trebuie să creștem în mod sustenabil, dar rapid, producția de alimente, furaje, fibre și energie din surse regenerabile. Ne reunim aici fermieri, comunicatori, specialiști în inovare, cercetători și consumatori, pentru a vorbi transparent și asumat despre agricultură și alimentație, despre rolul pe care-l va juca inovarea. Răspunsul la marile provocări pe care le avem în față va veni tot de la știință. Consumatorii europeni vor accepta soluțiile științifice dacă aceste le vor fi explicate”, a spus Cristina Cionga în deschidere.
“Astăzi, este extrem de important ca populația globului să aibă acces la surse independente de alimente, pe care să poată conta. Criza pandemiei de coronavirus, dar și alte virusuri care amenință sănătatea umană și animală ne-au amintit cât de importante sunt siguranța și stabilitatea în producția de alimente.
Pentru mine, este clar că modelul american al unei agriculturi practicate prin tehnologii fundamentate științific este cea mai bună cale prin care lumea va putea să țină pasul cu evoluțiile viitoare și să hrănească toate populațiile înfometate de pe glob, în viitor. Apreciez atitudinea deschisă pe care România a avut-o întotdeauna față de noile tehnologii agricole și știu că mulți dintre dumneavoastră ați putut constata personal avantajele progreselor din genetică și modul în care aceste tehnologii pot crește venitul fermierilor și sprijini economia rurală a României”, a declarat domnul Adrian Zuckerman, Ambasadorul SUA la București, în deschiderea conferinţei.
În continuare, Emil Dumitru, Secretar de Stat MADR, a vorbit despre provocările actuale în contextul naţional şi european, în condiţiile în care peste criza sanitară s-a suprapus şi seceta extremă.
“Este o onoare să particip la această conferinţă alături de reprezentanţi ai mediului asociativ şi academic, unde se dezbat subiecte de actualitate. Ne confruntăm cu provocări fără precedent. România trece prin cea mai gravă secetă din ultimii 40-50 de ani. Am avut pierderi însemnate atât la cultura de toamnă cât şi la cea de primăvară. Practic, ne aflăm într-o situaţie fără precedent, iar pentru asta trebuie să găsim soluţii. Pe cele mai bune ni le dau cercetătorii, care prin metode de ameliorare a plantelor şi prin cele mai noi tehnologii de cultură pot să răspundă la aceste schimbări climatice.
Trebuie să vă spun că la nivel european ne aflăm într-o mare dilemă, pe de o parte strategia pe care UE o propune pe politica agricolă comună, iar pe de alta, faptul că fermierii trebuie să îşi menţină competitivitatea pe piaţă. Vorbim de independenţa proteică a Europei cu soia nemodificată genetic, fără să o putem realiza. Totodată, vorbim şi de reducerea pesticidelor fără să ni se ofere şansa să punem în aplicare noile tehnici de ameliorare a plantelor. Ştim foarte clar că la nivel de dotare Europa este pregătită să pună în aplicare tot ceea ce înseamnă noile practici de ameliorare.
Sunt lucruri pe care atât România cât şi celelalte state membere trebuie să le discute cât mai urgent până să se adopte Regulamentul. Se impune să avem nişte răspunsuri clare pentru că este nedrept să intrăm într-o competiţie neloială cu ceilalţi fermieri de pe mapamond. Consider că România are anul cel mai propice pentru a cultiva soia, având în vedere că putem produce pe 1 milion de hectare.
Personal, voi susţine întotdeauna interesul fermierilor şi tot ceea ce înseamnă hrană sigură şi de calitate. Îmi exprim încrederea că la un moment dat se va găsi o soluţie de compromis, lăsându-se la latitudinea statelor membre alegerea de a opta pentru ceea ce ştiinţa poate pune în practică. Vorbind despre soia, România importă anual 875.000 tone de şroturi din soia modificată genetic care întră în hrana animalelor. Nu ne este însă permis să cultivăm soia modificată genetic, dar o consumăm. Este inadmisibil pentru orice stat din Europa. Cred că ar trebui să se termine cu această barieră. Atât timp cât este permis consumul în hrana animalelor, ar trebui ca şi fermierii noştri să se bucure de soluţiile biotehnologiei.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va fi consecvent şi va susţine tot ceea ce ştiinţa prin cercetare ne va asigura că putem pune în practică, şi există rezultate remarcabile din acest punct de vedere. În România avem un potenţial imens, nu ne rămâne decât să facem investiţii masive în irigaţii, în perdele forestiere de protecţie şi în mod sustenabil să susţinem fermierii români. Totodată, aşteptăm de la Comisia Europeană câteva răspunsuri legitime şi suntem îndreptăţiţi să le primim”, a precizat reprezentantul MADR.
În prima parte a conferinței s-au abordat două subiecte de interes. Dr. Petra Jorasch, reprezentanta Euroseeds, a vorbit despre inovația în ameliorarea plantelor în Uniunea Europeană.
“Amelioratorii de soiuri sunt păstrători și creatori ai biodiverității. Inovarea necesită timp și investiții pentru a depăși barierele tehnice, iar incertitudinea legislativă generată în prezent la nivelul Uniunii Europene riscă să împiedice noile metode de ameliorare să devină instrumente la îndemâna fermierilor noștri. Dorim alinierea politicilor și reglementărilor Uniunii Europene cu cele adoptate sau în curs de implementare în restul lumii”, a spus Petra Jorasch.
La rândul său, Dr. Wray-Cahen, Foreign Agricultural Service, USDA, a prezentat o perspectivă globală a abordărilor de reglementare pentru biotehnologii de precizie în ameliorare.
“Legislația îndeplinește mai multe roluri. În primul rând, de a proteja sănătatea și siguranța publică. De asemenea, contribuie la insuflarea încrederii consumatorilor în sursele de hrană. În plus, abordările legate de reglementare ar trebui să încurajeze inovarea. Ele determină ce instrumente sunt disponibile pentru fermieri. Este în puterea noastră să facem cea mai bună selecție a instrumentelor pentru ameliorarea plantelor, atât instrumente vechi, cât și instrumente noi, pentru a face față provocărilor cu care ne confruntăm”, a subliniat Wray-Cahen.
După cele două prezentări a urmat o serie de întrebări din partea participanților.
În a doua parte a conferinței, Dominique Dejonckheere, senior policy advisor, Copa-Cogeca, a prezentat importanța noilor tehnici de ameliorare a soiurilor pentru fermieri și multiplicatori din perspectiva organizaţiei pe care o reprezintă.
“Pe plan mondial, agricultura biotehnologică s-a dezvoltat cu o viteză record, demonstrând astfel faptul că fermerii din întreaga lume, recunosc beneficiile pe care le aduce această tehnologie. Liderii politici ai Europei trebuie să răspundă cererilor fermierilor şi să le ofere libertatea de a alege aceleaşi mijloace pe care le au competitorii lor pe glob.
Uniunea Europeană trebuie să aibă încredere în abordarea pe baze ştiintifice a organismelor modificate genetic (OMG). Fără îndoială că trebuie să autorizăm OMG-urile care sunt sigure pentru populaţie, animale şi mediu. Însă, în acest cadru, avem obligaţia să fim deschişi la ceea ce tehnologia MG poate face pentru noi, ca de exemplu, culturile MG care sunt mai rezistente la căldură sau secetă, dar şi la atacurile diverşilor agenţi patogeni.
Este fără îndoială o dezamăgire faptul că nu sunt luate în considerare recomandările ştiintifice consistente, prin care este susţinut faptul că alimentele şi furajele modificate genetic sunt la fel de sigure ca şi variantele convenţionale. Forurile decizionale ale Europei trebuie să ia o atitudine mult mai curajoasă şi să încurajeze o înţelegere mult mai echilibrată privind alimentele MG printre consumatorii europeni” a atenţionat Dominique Dejonckheere.
În cadrul panelului de concluzii au participat: reprezentantul AgroBiotechRom, prof. univ. dr. Adrian Toma Dinu, directorul executiv al APPR, Alina Crețu, vicepreşedintele AISR, Maria Cîrjă, împreună cu moderatorul conferinței, Cristina Cionga.
“Europa vine cu tot felul de reglementări şi constrângeri pe care le impune fermierilor. Din păcate, aceste decizii nu se iau pe baze ştiinţifice, ele au la bază fie argumentul emoţional, fie presiunea voturilor, care contează foarte mult. Opozanţii acestor tehnologii sunt extrem de vehemenţi, comunică foarte bine şi ştiu să manipuleze în sens negativ. De aceea, consider că la nivel asociativ trebuie să fim mai persuasivi, să comunicăm constant şi să explicăm de fiecare dată care sunt avantajele noilor produse şi beneficiile tehnologiilor revoluţionare”, a precizat Prof. Dr. Adrian Toma Dinu, Decanul Facultăţii de Management şi Dezvoltare Rurală din cadrul USMAV Bucureşti.
La rândul său, Alina Creţu, director executiv APPR, şi-a exprimat speranţa modificării cadrului legislativ european în favoarea fermierilor şi al agriculturii.
“APPR şi Confederaţia Europeană a Porumbului şi Sorgului au speranţe legate de acceptarea noilor tehnologii de modificare a cadrului legislativ european, astfel încât producătorii agricoli să aibă acces la instrumente similare cu cele ale fermierilor de pe alte continente. În acelaşi timp, există şi temerea că Pactul Verde European să se transforme într-un pact negru pentru fermieri, pentru că acele angajamente pe care Comisia Europeană le-a anunţat sunt nerealizabile. Legislaţia europeană a devenit extrem de restrictivă, astfel încât fermierii au ajuns să aibă la îndemână doar câteva instrumente, comparativ cu agricultorii din America de Nord sau de Sud.
Dacă modul în care se reglementează obţinerea şi utilizarea produselor la nivel european va fi restrictiv şi nu vom putea concura cu aceleaşi produse pe care le folosesc colegii noştri din alte zone ale lumii nu ştiu cum vom putea face faţă şi cum vom putea asigura securitate alimentară.
La nivel internațional conjunctura este total nefavorabilă pentru fermieri. Să importăm şi să exportăm ca producători europeni va fi extrem de greu şi dacă nu suntem capabili să producem cel puţin proteina pe care
o folosim la nivelul Uniunii Europene, înseamnă că trăim într-o mare ipocrizie în care nu înţelegem că trebuie să susţinem fermierul european, producţia locală şi utilizarea unor produse şi tehnologii noi.
Sperăm, ca alături de colegii de la Copa-Cogeca, să reuşim să facem mai mult, pentru ca decizia să nu mai fie luată la Curtea Europeană de Justiţie. În mod corect, temeiul ştiinţific trebuie să fie baza care să ducă la obţinerea unor soluţii şi rezultate pentru fermierii noştri. Curtea Europeană de Justiţie nu are nicio legătură cu această decizie. Trebuie să fie o decizie a consumatorului informat, bazată pe argumente ştiinţifice ale specialiştilor şi fermierilor din întreaga lume şi puse la dispoziţia tuturor.
Inovaţia şi progresul stau mână în mână şi dacă deciziile nu vor fi cele corecte, făcând rabat de la ştiinţă şi cunoaştere, vom vedea peste câţiva ani cât de în urmă va fi Uniunea Europeană din punct de vedere al tehnologiilor în agricultură. Aceasta este marea temere a noastră!”, a tras un semnal de alarmă Alina Creţu.
Maria Cîrjă, director de marketing al companiei Corteva Agriscience, a vorbit despre provocările din agricultură.
“Toţi cei care activează în agricultură ştiu care sunt provocările actuale. Fermierii se confruntă cu o mai mare nevoie de hrană pentru o populaţie în continuă creştere. Siguranţa alimentară este prima provocare, urmată de schimbările climatice care influenţează culturile agricole. A treia provocare este legată de resursele naturale, apa, azotul şi carbonul care sunt în regres şi care trebuie mai bine manageriate. Urmează consumatorul care a devenit din ce în ce mai exigent, el solicitând produse de calitate şi în cantităţi suficiente. Sunt provocări de linia întâi pentru producătorii agricoli şi implicit şi pentru noi producătorii de sămânţă. Nouă ne revine obligativitatea de a produce hibrizi şi soiuri noi cu toleranţe la condiţiile climatice actuale, care să răspundă nevoilor din întreaga lume.
Ca reprezentat al celui mai mare producător de seminţe la nivel mondial pot să vă mărturisesc că se fac investiţii imense în inovare pentru a veni cu o genetică adaptată pentru fiecare zonă a globului. Avem nevoie de un cadru legislativ care să dea voie tuturor fermierilor să aibă acces la inovaţie. Este păcat că fermierii europeni nu au acces la cele mai noi tehnologii de ameliorare şi nu pot aleage produsul pe care doresc să-l cultive. Alianţa Industriei de Seminţe din România şi companiile de profil vin în sprijinul producătorilor agricoli cu produse adaptate nevoilor din fermă şi militează ca România să nu devină un muzeu în agricultura Europei. De ce să nu dăm acces la inovaţie tuturor fermierilor?”, a spus Maria Cîrjă, un specialist pasionat de agricultură.
În încheierea conferinţei, moderatorul Cristina Cionga a atras atenţia că fermierii români sunt defavorizaţi în comparaţie cu producătorii de pe alte continente.
“Suntem conştienţi că trebuie să ajustăm practicile agricole şi să facem mai mult cu mai puţin, dar din păcate nu există alte alte soluţii pentru a atinge astfel de obiective decât ştiinţa. Numai ştiinţa ne poate pune la dispoziţie astfel de instrumente. Prin reglementările şi constrângerile legislative la nivelul Uniunii Europene care nu au nimic în comun cu ştiinţa fermierii sunt defavorizaţi în comparaţie cu alţi producători de pe alte continente. Vă dau un exemplu: dacă un produs primeşte aviz favorabil de la autoritatea europeană avizată – EFSA pentru a intra pe piaţă, statele membre, numeroase de altfel, nu şi România, votează negativ pretinzând că populaţia nu doreşte să consume produse rezultate prin biotehnologii. Mi se pare că suntem într-un cerc vicios şi că nu informăm suficient consumatorii. De aceea, APPR a hotărât să pună la dispoziţie o platformă de comunicare unde să reunim păreri diferite sau să ne exprimăm nedumeririle, tocmai pentru a găsi răspunsuri oneste”, a concluzionat Cristina Cionga.