Autor: Dr. Ec. Ruxandra Eugenia Pop – CS III, ICEADR
Marketingul în agricultură reprezintă una dintre tematicile de interes pentru activitatea de cercetare a Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală, în funcție de tendințele și cerințele înregistrate atât la nivel național cât și la nivel european. În sfera cercetărilor de marketing se înscrie și proiectul intitulat Studii de marketing pentru produse agroalimentare durabile şi analiza comportamentului de consum, în contextul obiectivelor strategiei europene From farm to fork (De la fermă la consumator).
Comportamentul consumatorului este o componentă a comportamentului economic al oamenilor, o fornă de manifestare a comportamentului uman, în general. Studiile de marketing efectuate în acest domeniu cuprind abordări cantitative, ce cuprind diferite fenomene de piață, cu investigații ample, dar nu se limitează la acestea. De aceea sunt necesare și studiile în profunzime în ceea ce privește piața produselor agroalimentare, în vederea clarificării mecanismelor întâlnite pe piață, în special la nivelul consumatorului.
Proiectul îmbrățișează acest tip de abordare, îmbinându-se astfel tehnicile de cercetare calitativă și cercetare cantitativă. Tehnicile de cercetare calitativă se reflectă prin interviul în profunzime aplicat în rândul specialiștilor în domeniul nutriției, dorindu-se astfel să se delimiteze clar grupele de produse agroalimentare durabile recomandate de către aceștia pentru a fi consumate de către români, potrivite stilului de viață ale acestora, în corelație cu strategiile și politicile europene, în special referindu-ne la strategia From farm to fork. Proiectul are drept scop determinarea și îndrumarea comportamentul consumatorului, pe piața produselor agroalimentare durabile, din punct de vedere al sănătății populației și al mediului, conform strategiei Comisiei Europene, “From farm to fork” (De la fermă la furculiță). Printre principalele obiective conturate la nivelul cercetării de faţă se pot aminti: identificarea recomandărilor specialiștilor în domeniul Diabet, în raport cu strategia From farm to fork; determinarea eficienței actuale pe filierele agroalimentare ale produselor durabile din România; analiza amplă a comportamentului de consum pe piața produselor agroalimentare durabile din România și a tendințelor acestuia; formularea de concluzii, recomandări și strategii în conformitate cu obiectivele strategiilor Comisiei Europene. diseminarea și promovarea rezultatelor obținute.
În contextul strategiei europene From farm to fork, se dorește punerea bazelor unui sistem agroalimentar durabil, robust, importanța acestuia fiind cu atât mai evidențiată în contextul Pandemiei Covid-19. Acest sistem agroalimentar trebuie să fie funcțional chiar și în situații limită, de criză. Noua strategie combină interesul pentru îmbunătățirea elementelor de mediu, sănătate și stil de viață și abordează într-o manieră nouă modul în care europenii apreciază durabilitatea sistemelor alimentare. Se dorește informarea consumatorilor și crearea cadrului proprice pentrru aceștia în vederea alegerii unei alimentații sănătoase, îmbunătățindu-se astfel calitatea vieții consumatorilor, acest lucru având impact indirect și asupra costurilor de sănătate pentru societate.
Este cunoscut și dovedit, în multitudinea de cercetări efectuate în domeniul filierelor agroalimentare, faptul că stilul de viață și comportamentul de consum al populației, inclusiv în România, s-a modificat, dorindu-se astfel cunoașterea traseului pe care un produs agroalimentar l-a parcurs, din stadiul de producție agricolă până în farfuria, furculița consumatorului.
Prin consum alimentar durabil, din punct de vedere al sănătății, dar și al mediului, se înțelege o alimentație mai bogată în cereale integrale, fructe și legume, leguminoase și fructe cu coajă lemnoasă (alune, nuci) și mai săracă în energie, carne roșie (carne de vită, carne de porc, carne de miel și carne de capră), zaharuri, sare și grăsimi. Pentru a ne asigura de alegerea corectă în ceea ce privește grupele de produse pentru care se vor efectua studiile de marketing, am desfășurat, în cadrul primei etape a proiectului o analiza a opiniei specialiștilor din sănătate cu privire la categoriile principale de produse agroalimentare durabile, urmând ca pentru 4 dintre acestea să desfășurăm cercetări ample de piață, în cadrul cărora vom folosi atât tehnici calitative cât și cantitiative, pentru obținerea rezultatelor dorite. Astfel, în cadrul proiectului, s-au derulat 3 interviuri în pronfunzime cu medici specialişti în Diabet, Nutriție și Boli metabolice, efectuându-se o analiză de conținut în urma susținerii interviurilor. Pe baza analizei de conținut, s-au identificat cele patru grupe agroalimentare asupra cărora se vor efectua noi cercetări în cadrul următoarelor faze ale proiectului: fructe cu coajă lemnoasă, cereale integrale, fructe, legume.
Contrar recomandărilor specialiștilor, fructele cu coajă lemnoasă încă reprezintă o categorie față de care consumatorii sunt reticienți. De exemplu, la categoria Nuci în coajă consumul abia atinge pragul de 100 grame/cap de locuitor/lună. Cu toate că datele statistice arată o ușoară tendință a consumatorilor din România de a se îndrepta către un stil de viață mai diversificat și mai sănătos, totuși alimentația românilor include, în ordine, calorii de origine vegetală și animală, glucide, lipide și protide.
La nivel european, există tendințe în direcția dezvoltării produselor alimentare privind standardul la nivel mondial pentru produse alimentare sigure, nutritive și de calitate superioară, în urma elaborării politicilor UE pentru a îmbunătății sănătatea oamenilor, a animalelor și a plantelor, precum și al eforturilor fermierilor, pescarilor și al producătorilor de produse de acvacultură. Potrivit noilor tendințe, produsele alimentare europene ar trebui să respecte standardul mondial pentru durabilitate. Această strategie urmărește să recompenseze fermierii, pescarii și pe alți operatori din lanțul alimentar care au făcut deja tranziția la practici durabile, să permită și să faciliteze tranziția pentru cei care nu au făcut-o încă, să creeze oportunități suplimentare pentru întreprinderile lor.
În timp ce în UE consumul mediu de energie, carne roșie, zaharuri, sare și grăsimi continuă să depășească recomandările, consumul de cereale integrale, fructe și legume, leguminoase și fructe cu coajă lemnoasă este insuficient.
Inversarea tendinței de creștere a excesului de greutate și a ratelor obezității în întreaga UE până în 2030 este esențială. Trecerea la o alimentație bazată mai mult pe produse vegetale, cu un consum mai mic de carne roșie, prelucrată dar cu un consum mai ridicat de fructe și legume, va reduce nu numai riscurile de boli care pun viața în pericol, ci și impactul asupra mediului sistemului alimentar. Se estimează faptul că în 2017, în UE, peste 950.000 de decese (unul din cinci locuitori) au fost cauzate de regimuri alimentare nesănătoase, în special de boli cardiovasculare și cancer. Una din măsurile de „combatere a cancerului” la nivel european include promovarea regimurilor alimentare sănătoase ca parte a acțiunilor de prevenire a cancerului și nu numai.
În concluzie, indreptarea și schimbarea obiceiurilor alimentare la nivelul populației este dificilă, cu atât mai mult în România, o țară cu venituri sub media europeană, o societate cu obiceiurile și cutume moștenite și asumate încă din copilărie. Pentru a crește gradul de conștientizare al publicului țintă cu privire la un stil de viață sănătos, este important să aflăm ce știe consumatorul despre ceea ce ar trebui să mănânce și cât de mult pune și în aplicare aceste cunoștințe, în viața cotidiană.