Autori:
Dr. Ec. Ancuța Marin
Drd. Daniela Bădan
Dr. Ing. Rozi Berevoianu
Pe această cale, Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală își dorește să țină pasul cu tehnologia și cu vremurile, publicând scurte informări/materiale de interes pentru agricultorii români.
În cadrul Proiectului ADER 22.1.1 “Evaluarea potențialului energetic şi economic al resurselor bioregenerabile pentru producerea de bioetanol, biogaz, biomasã din producția secundară agricolă” am realizat un studiu privind identificarea resurselor pentru producerea de biomasă din producția secundară agricolă.
Emisia gazelor cu efect de seră reprezintă o ameninţare serioasă în ceea ce priveşte producerea schimbărilor climatice, cu efecte potenţial dezastruoase asupra omenirii. Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), împreună cu îmbunătăţirea eficienţei energiei (EE), pot contribui la reducerea consumui de energie, la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră şi, în consecinţă, la prevenirea schimbărilor climatice periculoase. Față de anul 1990, în România, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut cu 46-57%, dar se observă că începând cu anul 2008 trendul acestora a scăzut continu.
“Energia verde” este un termen care se referă la sursele de energie regenerabilă şi nepoluantă. Electricitatea generată din surse regenerabile devine din ce în mai disponibilă. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabilă consumatorii pot susține dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei convenționale şi vor crește independența energetică.
“Energia regenerabilă” se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice și a căldurii geotermale pot fi captate utilizând diferite procedee. Prin folosirea energiei regenerabile se asigură, în conformitate cu Tratatul de la Kyoto şi în strânsă corelare cu politica energetică a U.E. prevăzută în Strategia Lisabona, protecția mediului, reducerea consumului de combustibili fosili.
UE s-a angajat ca, până în 2050, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % față de nivelurile înregistrate în 1990, în contextul necesității reducerii emisiilor de către țările dezvoltate. În Perspectiva energetică 2050, Comisia examinează provocările legate de îndeplinirea obiectivului UE în materie de decarbonizare, asigurând, în același timp, siguranța aprovizionării cu energie și competitivitatea. În configurarea scenariilor pentru transformarea sistemului energetic și trecerea de la 2020 la 2050, în Energy Roadmap, una din premisele care stau la baza construirii unui sistem energetic sustenabil este trecerea la surse regenerabile de energie.
Toate scenariile de decarbonizare analizate și care stau la baza acestui document sugerează că ponderea surselor regenerabile de energie va crește, atingând până la 30% din energia finală brută în anul 2030. Provocarea cu care se confruntă Europa este de a le permite actorilor de pe piață să reducă costurile energiei din surse regenerabile prin ameliorarea cercetării, industrializarea lanțului de aprovizionare și eficientizarea politicilor și a sistemelor de sprijin. Încălzirea și răcirea pe bază de energie din surse regenerabile sunt esențiale pentru decarbonizare. Consumul de energie trebuie să reorienteze către surse de energie locale și cu emisii reduse de carbon (inclusiv pompe cu căldură și dispozitive de încălzire cu stocare) și surse regenerabile de energie (de exemplu încălzirea solară și geotermală, biogazul, biomasa), inclusiv prin sisteme de încălzire centralizată. În perspectiva anului 2050, Comisia Europeană anunță ținte mult mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră: cu 80-95% și mizează, în special, pentru reducerea acestora, pe creșterea ponderii energiei din surse regenerabile.
Consumul de energie a crescut odată cu creșterea demografică a populației pe glob, acest lucru accelerând ritmul de creștere a gradului de exploatare a resurselor naturale. Ideea de energie regenerabilă a fost adoptată cu ușurință și dezvoltată gradual de la an la an. Uniunea Europeană, urmând trendul mondial, se îndreaptă către un sistem energetic durabil, care promovează consumul ridicat de energie produsă din surse regenerabile și eficiență energetică în toate sectoarele.
De-a lungul timpului, politicile europene din domeniul energiei și utilizării energiei din surse regenerabile s-au dezvoltat și îmbunătățit constant: din 2008, când a fost adoptat primul pachet de măsuri privind energia și clima de la nivelul Uniunii Europene, s-au realizat numeroase progrese și s-au observat îmbunătățiri considerabile în ceea ce privește intensitatea consumului de energie și s-au stabilit o serie de obiective clare pentru 2020.
Conform statisticilor, cea mai importantă sursă de energie regenerabilă, existentă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, este cea a biocombustibililor solizi/lichizi și deșeuri din surse regenerabile, acestea fiind definite astfel: „combustibil produs direct sau indirect din biomasă” unde biomasa reprezintă: „fracțiunea biodegradabilă a reziduurilor agricole (de natură vegetală si animală), reziduurilor forestiere și coproduselor lemnoase, resturilor provenite din sectoare industrial conexe, precum și a produselor din culturi energetice”. Această sursă de energie regenerabilă a reprezentat în anul 2015 aproximativ 63,5 % din producția energiilor regenerabile. Biomasa şi deșeurile au fost sursele cu cele mai mari creșteri.
Cele mai mari ponderi ale energiei din surse regenerabile în cadrul U.E. în anul 2017 a fost înregistrate în țări precum: Suedia, cu o pondere de 52,4% din consumul final brut de energie, Finlanda (41%) şi Letonia (39,01%).[1] Uniunea Europeană la nivelul anului 2017 a deținut o pondere a energiei de 17,52% , propunându-și ca până în 2020 să aibă o pondere de 20% în consumul final de energie din surse regenerabile. Pentru aceasta în fiecare stat membru este elaborat un plan de acțiuni la nivel național pentru dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile.
Figura nr.1 Producția primară de energie din surse regenerabile, la nivelul UE-28, 1990-2017
Sursa: Eurostat[2]
În 2017, producția primară de energie din surse regenerabile în cadrul UE-28 a fost de 226,5 milioane de tone echivalent petrol (tep). Cantitatea de energie din surse regenerabile produsă în cadrul UE-28 a crescut per ansamblu cu 64,0 % între 2007 și 2017, echivalentul unei creșteri medii de 5,1 % pe an.
Printre sursele regenerabile de energie, cea mai importantă sursă din UE-28 a fost reprezentată de lemn și alți biocombustibili solizi, reprezentând 42,0 % din producția primară de energie din surse regenerabile în 2017. Energia eoliană s-a aflat, pentru prima dată, pe locul al doilea în ceea ce privește contribuția la mixtul energetic din surse regenerabile (13,8 % din total), fiind urmată de energia hidroelectrică (11,4 %). Deși nivelurile lor corespunzătoare de producție au rămas relativ scăzute, a existat o expansiune deosebit de rapidă a producției de biogaz, biocombustibili lichizi și energie solară, reprezentând o pondere de 7,4 %, 6,7 % și 6,4 % din energia din surse regenerabile a UE-28 produsă în 2017. Căldura ambientală (captată de pompele de căldură) și energia geotermală au reprezentat 5,0 % și, respectiv, 3,0 % din total, iar deșeurile regenerabile au înregistrat o creștere, ajungând la 4,4 %. În prezent, nivelurile producției de energie a mareelor, a valurilor și a mării sunt foarte scăzute, aceste tehnologii putând fi găsite în principal în Franța și în Regatul Unit. Există diferențe semnificative de la o țară la alta în ceea ce privește furnizarea de energie regenerabilă obținută din diverse surse, ce scot în evidență condițiile naturale si climatice ale țării respective.
Având în vedere responsabilitatea pe care întreaga lume o are față de generațiile următoare și față de mediul înconjurător, Uniunea Europeană a trasat obiective clare în privința producerii de energie din surse regenerabile. Sursele regenerabile de energie avute în vedere pentru a fi stimulate sunt: energia eoliană, hidroenergia, energia geotermală, biomasa și energia solară.
La nivelul României în urma unor studii realizate, potențialul în domeniul producerii de energie verde este de: 65% biomasă, 17% energie eoliană, 12 % energie solară, 4% microhidrocentrale și 2% voltaic și geotermal. Potențialul energetic al României este repartizat zonal, după cum urmează: Delta Dunării – energie solară; Dobrogea – energie solară și eoliană;
Moldova – micro-hidro, energie eoliană și biomasă; Transilvania – potențial ridicat pentru micro-hidro; Munții Carpați- potențial ridicat de biomasă și micro-hidro; Subcarpații – potențial pentru biomasă și micro-hidro; Câmpia de Vest – posibilități de valorificare a energiei geotermale; Câmpia Română – biomasă, energie geotermică și energie solară.
În Romania au fost estimate in 2013 aproximativ 800 mii de hectare nevalorificate. O parte din aceste terenuri pot fi utilizate pentru culturile energetice, iar in urma unor prelucrări minime, energia rezultata din valorificarea biomasei produse poate fi introdusa si utilizata in sistemul de distribuție a energiei. Pentru a încuraja persoanele fizice și juridice să își dezvolte astfel de sisteme, statul român a creat instrumente de suport ca: piața certificatelor verzi, soluții de finanțare a investiției, un cadru legislativ stimulativ etc.
Unul din obiectivele prioritare ale politicii energetice a fost si este promovarea valorificării energiei regenerabile. România deține un potențial energetic tehnic al resurselor regenerabile de energie ce a fost evaluat încă din anul 2003.[3] În vederea exploatării acestui potențial și atingerii țintelor asumate în acest domeniu, România a creat un cadru legislativ şi instituțional adecvat promovării resurselor regenerabile de energie. Odată cu emiterea directivei europene 2009/28/CE România are stabilite ținte clare în ceea ce privește energia din surse regenerabile pentru anul 2020.
[1] https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nrg_ind_ren&lang=en
[2]https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Renewable_energy_statistics/ro#Cantitatea_de_energie_din_surse_regenerabile_produs.C4.83_.C3.AEn_UE_a_crescut_cu_dou.C4.83_treimi_.C3.AEn_perioada_2007-2017
[3] https://energie.gov.ro/home/informatii-de-interes-public/surse-regenerabile-de-energie-in-romania/legislatie-primara/
