Pierderi de circa 1 miliard de euro pentru sectorul forestier, ca urmare a unei propuneri legislative

cherestea lemn

Forestierii sunt supărați din cauza inițiativei legislative propusă de Liviu Dragnea în domeniul pădurilor. Dacă o astfel  de măsură ar  fi implementată, pierderile vor fi de circa 1 miliard  de euro.

 

Sectorul forestier s-a procoposit, în ultimele zile ale campaniei electorale, cu un proiect de lege -340/2019 privind interzicerea exporturilor de buștean și cherestea, un proiect anunțat în campania electorală  de către dl. Liviu Dragnea și depus ca inițiativă legislativă la Camera  Deputaților joi, 23  mai, cu 3 zile înainte de finalul campaniei  electorale. Tema opririi exporturilor a fost vehiculată în mod oportunist de către diferiți lideri de opinie, regăsindu-se în diferite proiecte legislative, care au fost respinse în urma dezbaterilor din Parlament. În acest sens, dezbaterile și punctele de vedere transmise de către Guvern în 2015 și 2017 pot fi consultate pe pagina Camerei Deputaților:

https://www.cdep.ro/proiecte/2015/800/30/5/pvg1070.pdf
https://www.cdep.ro/proiecte/2017/200/70/6/pvg338.pdf

 

“Percepția celor care se informează pe Facebook, legată de trenurile pline cu buștean, care părăsesc România și golesc versanții de păduri, este  falsă. Acele trenuri cu buștean vin în România, nu pleacă! În ultimii 3-4 ani, România a importat în mod constant aproximativ 3 milioane mc de lemn rotund anual, în timp ce exporturile s-au situat sub 100 000 mc de buștean anual! Exporturile de cherestea de rășinoase se bazează în mare măsură pe lemn importat, prin urmare, ce logică ar exista în oprirea acestor exporturi?  Deșeurile și rumegușul rezultate din prelucrarea acestui volum uriaș de lemn provenit din import ajută la echilibrarea cererii interne de resursă pentru industria plăcilor, industria peleților și a producerii de energie pe bază de biomasă. Oprirea acestor fluxuri de export cherestea ar avea drept consecință imediată oprirea fluxurilor de import lemn rotund, cu efecte colaterale majore prin afectarea industriei plăcilor, a peleților și a lemnului de foc”, declară Cătălin Tobescu, reprezentant Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România.

 

Pierderi de 1 miliard de euro în PIB, dacă o astfel de măsură ar fi implementată

Pierderile economice imediate ar fi de 500 milioane euro – contravaloarea exporturilor de cherestea –  pierderi dublate prin efectele colaterale în industria plăcilor, a peleților și prin pierderea de resursă  pentru energia din biomasă. Concomitent, ar disparea ca resursă pentru lemnul de foc deșeurile  obținute din producerea cherestelei de foioase pentru export, adică echivalentul a 1 milion mc lemn de foc.

“Prețurile în piața lemnului din România au scăzut cu 20% față de anul trecut. Vă invit să vedeți în acest sens rezultatele licitațiilor organizate de către Regia Naționala a Pădurilor-Romsilva. Scăderea prețurilor arată un excedent de resursă în piață, în niciun caz un deficit care să justifice oprirea exporturilor. Excedentul de lemn  din piață este dat de volumele uriașe de masă lemnoasă  disponibile în Europa Centrală – Cehia și Slovacia în principal, apoi Germania și Italia, ca efect al  atacurilor de gândaci de scoarță și a doborâturilor  masive de vânt. O oprire a exporturilor de cherestea ar avea ca efect un blocaj suplimentar al pieței lemnului, în condițiile în care echilibrul financiar al admnistrațiilor silvice este deja foarte precar. Lipsa de piață pentru resursa de lemn  conduce la neexecutarea lucrărilor de îngrijire a pădurilor, cu efecte pe termen lung asupra stării de sănătate a pădurilor”, explică reprezentantul Fordaq.

 

Criză indirectă a lemnului de foc

Unul dintre principiile de bază în administrarea pădurilor este valorificarea superioară a masei lemnoase. Din sortarea masei lemnoase primare rezultă sortimente superioare, valorificabile industrial și lemn de foc. Oprirea exporturilor de cherestea ar conduce la diminuarea cererii de buștean de gater și implicit la scăderea volumului de masă lemnoasă exploatată, cu efect colateral în restrângerea ofertei de lemn de foc! Un calcul simplu ne arată că dispariția celor 500 000 mc cherestea de fag exportată, obținută cu un randament mediu de 40% din buștean, ar conduce la un volum de buștean prelucrat mai mic cu 1,2  milioane mc. Cum randamentul mediu de sortare din lemn rotund este în medie de 50%, rezultă că dispariția exportului de cherestea de fag ar conduce  indirect la dispariția din piaţă a unui volum de 1,2  milioane mc lemn de foc, la care se adaugă deșeurile din prelucrarea primară utilizate ca lemn de  foc – acei baloti de lăturoaie pe care îi găsim  în toată partea de Sud a României ca resursă de lemn de foc!

 

Se încălca principiului liberei circulații a mărfurilor

În dezbaterile unor proiecte similare din 2015 și 2017 care vizau oprirea exporturilor de lemn brut, punctele de vedere tehnice transmise de către  Guvern au fost explicite: oprirea  exporturilor – fără a diferenția livrările intracomunitare – reprezintă o încalcare a  liberei  circulații a mărfurilor în cadrul UE, măsură care ar trebui justificată prin existența unor situații excepționale în România. Nu există o astfel de justificare pentru oprirea exporturilor de buștean și cherestea.

În fapt, oprirea  exporturilor de buștean și cherestea este o temă  falsă, care distrage atenția de la  problemele reale din sectorul  forestier:

  • Lipsa de finanțare a sectorului în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.
  • Suprareglementarea legislativă – sancționată inclusiv de Curtea Constituțională, care a declarat neconstituționale prevederile din legea contravențiilor silvice.
  • Lipsa evoluțiilor în dezvoltarea sistemului SUMAL – principalul sistem de urmărire a trasabilității lemnului în România și de combatere a tăierilor ilegale.

Tema opririi exporturilor de buștean și cherestea este complet defazată față de temele dezbătute pe plan european, cu impact asupra domeniului pădurilor: noua strategie forestieră europeană, bioeconomie, economie circulară, energii regenerabile. Lemnul – ca resursă naturală regenerabilă, menținerea biodiversității și creșterea stabilității pădurilor se află în centrul tuturor acestor politici.

Invităm factorii de decizie să revină la discuții serioase despre problemele reale ale domeniului pădurilor, se precizează în finalul comunicatului emis de Fordaq.