În data de 20 mai, la sediul Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), din localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Ialomiţa, CENTRUL DE CERCETĂRI APLICATE APPR IALOMIŢA, dăunătorul Tanymecus dilaticollis a fost “vedeta” dezbaterilor purtate de fermieri, autorităţi şi mediul academic agricol.
În cuvântul de bun-venit, Alina Crețu, director executiv APPR, a făcut o scurtă prezentare a activității asociației. Structura APPR cuprinde o componentă importantă pentru fermieri, şi anume cea de testare – activitate desfăşurată independent şi care le permite membrilor săi accesul la o bază ştiinţifică valoroasă. Numărul culturilor de interes a crescut, cuprinzând pe lângă porumb şi floarea-soarelui, cereale păioase, sorg şi mai nou, soia si rapita, iar aspectele vizate fac referire la genetică şi tehnologiile de cultivare.
S-a subliniat, totodată, importanța studiilor pe care organizația le-a realizat în ultimii ani cu privire la incidența atacului dăunătorului Tanymecus dilaticollis în România. Decizia Comisiei Europene de interzicere a neonicotinoidelor, pe motiv că sunt dăunătoare pentru albine, şi pentru care s-a obţinut 5 ani la rând derogare pentru ca fermierii români să le poată utiliza, a condus la derularea unui proiect intern al APPR cu scopul de a găsi alte soluţii pentru combaterea insectei Tanymecus. Proiectul a demarat în 2017, iar testarea a luat în calcul felurite variante de combatere. Anul acesta, asociaţia are în testare 11 variante comparative.
“Până în anul 2013, tratamentul seminţelor cu insecticide sistemice asigura o protecţie eficientă culturii de porumb împotriva atacului de Tanymecus dilaticollis. Odată cu directiva Uniunii Europene, 485/2013, s-a restricţionat folosirea la tratamentul seminţelor culturilor de primăvară a trei substanţe active din clasa neonicotinoidelor. Adică exact cele care se foloseau la tratamentul seminţelor de porumb pentru protejarea tinerelor plante, aflate în primele faze de vegetaţie împotriva Răţişoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis).
Între 2014 şi 2018, România a obţinut derogări pentru folosirea neonicotinoidelor la tratamentul seminţelor, pentru că nu există alternative tehnice eficace de combatere. În urma raportului EFSA din februarie 2018, Comisia Europeană a decis interzicerea folosirii substanţelor active imidacloprid, clotianidin şi tiametoxan, atât ca tratament la sămânţă, cât şi ca tratament în vegetaţie, la culturile de toamnă şi primăvară, cu începere din anul 2019. Aceste substanţe se vor putea folosi numai în spaţiile protejate.
Întrebarea care i-a frământat pe toţi cultivatorii de porumb din ţara noastră, toamna trecută, a fost dacă vor avea sau nu acces în anul 2019 la tratamentul seminţelor de porumb şi floarea soarelui cu insecticide neonicotinoide, în contextul interzicerii, la nivelul UE, a folosirii acestora în spaţii deschise. Răspunsul pe care-l aşteptau cu înfrigurare a venit înainte de sfârşitul anului, când MADR a emis autorizaţia de urgenţă pentru utilizare temporară a produselor Cruiser 350 FS, Nuprid AL 600 FS și Poncho 600 FS pentru tratamentul seminţelor ce vor fi utilizate în următoarea campanie de primăvară.
Ce se poate întâmpla dacă nu se efectuează tratamentele la sămânţă împotriva acestui dăunător ? În unele cazuri, cultura poate să dispară în totalitate, mai ales în zonele foarte favorabile pentru Tanymecus dilaticollis, în sudul, estul şi sud-estul ţării. Această situaţie s-a întâmplat constant în ultimii ani, în special la fermierii mici, care practică o agricultură de subzistenţă sau semisubzistenţă şi nu pot aplica tratamentul în condiţii de fermă, nefiind autorizaţi. Aceşti fermieri mici vor fi primii afectaţi de lipsa tratamentului seminţelor”, a subliniat directorul executiv APPR.
Următorul vorbitor a fost Emil Georgescu, cercetător al Institutului de la Fundulea. Acesta a prezentat pe larg particularitățile biologice ale dăunătorului. “Răţişoara porumbului iernează în sol, la adâncimea de 40-60 cm, chiar şi un metru. În luna martie, odată cu sosirea primăverii şi creşterea temperaturii solului, peste +4°C, insectele prind viaţă, părăsesc locurile de iernare. Încet, încet, acestea se deplasează spre stratul superficial al solului. Când temperatura din primii centimetri ai solului depăşeşte valoare de +9°C, insectele apar la suprafaţă. Atunci începem să le observăm şi noi. Ceva mai târziu, în zilele călduroase, când temperatura solului pe primii centimetri depăşeşte valoarea de +18°C, circulaţia gândacilor la suprafaţa solului este foarte intensă, insectele fiind în căutare de hrană. Până la semănatul porumbului, insectele se hrănesc fie cu buruieni, în special pălămidă, fie le găsim în solele cu cerealele păioase, mai exact grâu. Apoi, după ce porumbul răsare, insectele se concentrează pe această cultură.
Toate aspectele enumerate, pe scurt anterior, se întâmplă an de an. Cu variaţii, mai mici sau mai mari, în funcţie de condiţiile climatice din primăvară, în special în perioada când răsar plăntuţele de porumb (BBCH 10) şi până când acestea ajung în faza de patru frunze (BBCH 14). De regulă, această perioadă se întinde pe durata a două săptămâni. Răţişoara porumbului are anumite particularităţi. Practic, mai mult de trei sferturi din viaţă şi-o petrece în sol. Perioada medie în care insectele sunt active, la suprafaţa solului este de 80 de zile. Din totalul acestor zile, insecta este foarte periculoasă pentru tinerele plante de porumb în jur de 15 zile. Efectuarea unui tratament în vegetaţie în acest interval este un exerciţiu de loterie. S-au semnalat cazuri când plantele au fost distruse înainte să apară la suprafaţa solului. În urma cercetărilor efectuate în România în ultimii zeci de ani, s-a ajuns la concluzia că tratamentul seminţelor cu un insecticid sistemic asigură cea mai bună protecţie plantelor aflate în primele faze de vegetaţie, indiferent de variaţia condiţiilor climatice din acea perioadă”, a încheiat Emil Georgescu.
Din partea autorităților a fost prezentă Paulina Gabor, directorul general al Agenției Naționale Fitosanitare. „Ştiu cât este de greu să mergeţi la Bruxelles şi să apăraţi interesele fermierilor din România. Este greu să aperi un punct de vedere, atunci când nu ai dovezi. De aceea avem nevoie de rezultatele testelor APPR şi de probe argumentate științific“, a spus directorul general ANF.
În intervenția susținută, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, Valeriu Tabără, a subliniat importanța deosebită a cercetării științifice în contextul stabilirii cu precizie a posibilului efect toxic al utilizării neonicotinoidelor asupra populațiilor de albine. Valeriu Tabără a făcut cunoscut, din nou, faptul că instituţia pe care o conduce este implicată în derularea unui proiect naţional, solicitat de MADR, privind impactul neonicotinoidelor asupra albinelor. “Datele științifice publicate sunt, deocamdată, pentru un singur an. Orice cercetare pe care o facem trebuie să se prelungească cel puțin doi ani de zile, dacă nu trei. Ciclul complet pentru o cercetare din care se pot extrage toate concluziile finale este un ciclu de minim trei ani de zile. De aceea, dorim să continuăm această cercetare și în anul 2019, dar și în 2020“, a subliniat președintele ASAS.
Carmen Mincea, cercetător la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor și coordonator al proiectului amintit de președintele ASAS, a atras atenția că: “Producțiile de porumb și floarea-soarelui nu se pot obține fără o întreținere fitosanitară perfectă a acestor culturi. În acest moment, nu putem să avem producții comerciale de porumb și de floarea soarelui fără neonicotinoide aplicate la sămânță.“
La finalul manifestării, participanții la conferința de presă organizată de Asociaţia Producătorilor de Porumb din România au vizitat câmpurile demonstrative din cadrul Centrului de testare APPR.