Business Press Agricol

Actualitate

Schimbări rapide în agricultură

septembrie 21, 2018 by admin in Actualitate, Companii

claydon4

„Vedem că legile naturii

S-au tot schimbat, deşi sunt legi!

Nu poţi schimba vorba Scripturii,

Dar poţi schimba ce înţelegi!”

 

– Încălzire globală!!!

– Schimbări climatice!!!

– Culturi afectate major!!!

– Adaptarea culturilor!!!

– Agricultura de precizie!!!

– Agricultura inteligentă!!!

Etc.

Toate acestea de mai sus sunt cuvintele cheie pentru agricultura de azi, care presupune că toate aspectele ce sunt legate de producţia agricolă au o dinamică nemaîntâlnită legată de factori obiectivi (climatici) şi/sau subiectivi (nevoia de producţie performantă, agricultură durabilă).

Revoluţia în agricultură impune din ce în ce mai mult asigurarea sustenabilităţii, ceea ce presupune atât producţii din ce în ce mai mari şi de calitate superioară, dar şi menţinerea/îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurator şi a vieţii pe pământ.

Industrializarea agriculturii a determinat intensificarea sa prin mecanizare, chimizare, creşterea producţiilor pe unitatea de suprafaţă.

Trecerea către următoarea treaptă a însemnat creşterea vitezei de ameliorare/adaptare a plantelor prin biotehnologii, computerizarea proceselor şi dezvoltarea sistemelor suport de decizie, introducerea unor produse noi cu influenţă majoră asupra proceselor fiziologice în plantele de cultură, precum: îngrăşăminte cu eliberare treptată/controlată; fertilizanţi foliari, bioregulatori, stimulatori/inhibitori de metabolism etc.

Este evident că în aceste condiţii agricultura devine un domeniu extrem de flexibil şi dinamic, ieşind din modelele clasice de concepere pentru producţie.

Modelul clasic de cartare agrochimică şi stabilire a dozelor de îngrăşăminte (tot clasice) este depăşit complet dacă ne gândim că putem creşte major randamentul de utilizare a nutrienţilor prin eliberarea controlată sau treptată, dar şi prin schimbarea lucrărilor solului, folosirea amelioratorilor de sol, produselor biologice pentru sol, specii/soiuri/hibrizi cu adaptare la anumite condiţii de sol şi climatice.

Ghidurile de bune practici în agricultură sau chiar şi unele prevederi legate de producţia agricolă sunt de foarte multe ori depăşite, pentru că ele sunt inspirate din modele vechi de 10-20 de ani, care nu mai sunt valabile astăzi.

Schimbările climatice sunt cele care impun în mod deosebit schimbări în conceperea şi realizarea producţiei agricole. În ultimii ani, evoluţia climei înseamnă apariţia fenomenelor extreme, chiar şi în locuri în care câţiva ani mai înainte nu puteau fi închipuite.

Avem temperaturi extreme de la un anotimp la altul, de la o perioadă la alta, dar şi pe parcursul zilei. De exemplu: în cea mai mare parte a României s-au înregistrat pe parcursul iernii temperaturi de primăvară, iar în a doua parte a lunii martie şi în luna aprilie s-au înregistrat temperaturi şi fenomene meteorologice de iarnă.

Avem repartiţii total imprevizibile ale precipitaţiilor şi fenomenelor legate de precipitaţii: furtuni, descărcări electrice, grindină, inundaţii; sunt perioade (1-2 pe an) cu foarte multe precipitaţii într-un interval foarte scurt, urmate de perioade foarte lungi fără precipitaţii (secetă pronunţată).

Aspectele menţionate mai sus impun prevederea şi aplicarea unor măsuri tehnologice pentru:

  • prezervarea apei în sol sau chiar în bazine de retenţie, din perioadele cu precipitaţii abundente;
  • evitarea scurgerilor rapide pe suprafaţa solului, cu toate consecinţele: spălarea îngrăşămintelor şi a stratului fertil, eroziunea profundă (formarea ravenelor), fitotoxicitate, apariţia rapidă a deficitului de apă ş.a.;
  • nutriţia echilibrată şi cu eliberare treptată/controlată, astfel încât plantele să aibă la dispoziţie elemente nutritive pe tot parcursul vegetaţiei; în acest context trebuie evitată nutriţia unilaterală, mai ales cea cu azot care duce la dezechilibre nutriţionale majore, dar şi la degradarea solurilor prin acidifiere, influenţa negativă asupra microorganismelor;
  • stimularea plantelor încă dinaintea germinaţiei sau plantării pentru a fi capabile să treacă mai uşor peste perioadele/situaţiile de stres abiotic şi biotic;
  • realizarea combinaţiilor eficace şi eficiente pentru combaterea agenţilor de dăunare prin folosirea surfactanţilor, potenţatorilor, corectorilor, dar şi a fertilizanţilor foliari, bioregulatorilor;
  • reducerea riscului de apariţie a rezistenţei unor agenţi de dăunare la substanţele active de control prin includerea în programele de combatere a unor produse cu alte moduri de acţiune, prin utilizarea produselor combinate şi chiar prin renunţarea la unele substanţe active;
  • reducerea impactului asupra mediului şi organismelor folositoare prin introducerea în programele de cultură a produselor netoxice sau cu efect stimulator pentru mediul de cultură;
  • adaptarea verigilor tehnologice la condiţiile specifice din parcursul vegetaţiei, care pot fi complet diferite faţă de cele prevăzute iniţial.

Înşiruirea considerentelor pentru care adaptarea/schimbarea verigilor tehnologice şi a modului de acţiune pentru obţinerea producţiei agricole ar putea continua. Este suficient să înţelegem că pentru fiecare alineat s-ar putea scrie mai multe articole, iar soluţiile ar putea fi multiple, căci toată industria care este legată de agricultură este într-o viteză incredibilă, producând într-un an mai mult decât în zece, cu zece ani în urmă.

Toate acestea se întâmplă pentru că:

            „Singura noastră salvare

             Este să avem mâncare,

             Iar voi, fermieri iubiţi,

             Să aveţi, să daţi, SĂ ŞTIŢI!!!”

              Dr. Ing. Ioan Enoiu, fondatorul Naturevo