Business Press Agricol

Actualitate

Temperaturile scăzute din ultima perioadă afectează cultura de rapiţă? Rapool găseşte soluţia

martie 9, 2018 by admin in Actualitate, Companii, Cultura mare

rapita inghet

Târziu, dar puternic. La sfârşitul lunii februarie au fost înregistrate cele mai scăzute temperaturi din această iarnă. Harta de mai jos indică temperatura scăzută a solului din Europa, la data de 28 februarie, când, în cea mai mare parte a continentului, temperaturile au fost între – 10°C și – 15°C, uneori chiar sub – 20°C.

Rezistenţa la iernare a plantelor de rapiţă este în principiu de la – 15°C până la – 20°C, aşa că se pune întrebarea: Cum tolerează rapiţa aceste perioade de îngheţ şi la ce consecinţe trebuie să ne aşteptăm?

Factorii care determină o rezistenţă mai bună la iernare sunt:

  • dezvoltarea plantelor înainte de iernare şi stadiul nutriţional;
  • modul în care intervin temperaturile scăzute;
  • agresivitatea şi durata perioadei de stres;
  • dezvoltarea plantelor.

Microsoft Word - Document1

Cea mai bună rezistenţă la iernare o au în plantele care sunt în stadiul de 8-12 frunze, au un diametru al coletului de 8 mm, o rozetă plată de frunze şi prezintă o masă vegetativă bogată. Mai bine spus, este vorba de binecunoscuta regulă de 8-8-8. Dacă o plantă sau un câmp de rapiţă diferă de acest optim, riscul devine tot mai mare. O aprovizionare bună cu potasiu şi bor în toamnă imbunătăţeşte, de asemenea, rezistenţa la iernare. Particular, pe cale de dispariţie sunt câmpurile care încep deja cu o primă alungire a tulpinii din toamnă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru plantele mici şi slab dezvoltate, cu doar 4 până la 6 frunze. Acestea se usucă foarte uşor, un efect care poate fi observat mai ales în acest an când plantele au intrat în iarnă într-un stadiu mai slab dezvoltat.

Perioada de instalare a îngheţului (perioada de călire)

În iarna 2017/18 au fost temperaturi peste media normală. Din luna ianuarie, care a fost evident prea caldă pentru condiţiile unei ierni, până la mijlocul lunii februarie, când a avut loc o scădere a temperaturilor, acest lucru ar fi trebuit să asigure o “călire” a plantelor. Se ştie că plantele puternice, care trec prin acest proces de aclimatizare, pot supravieţui şi până la – 25°C.

rapool rapita 1

Fig. 1. Unele plante de rapiță suferă de îngheţ în ciuda zăpezii

Agresivitatea şi durata perioadei de stres

Cel mai mare risc pentru iernare este mai mult durata îngheţului decât cea mai scăzută temperatură înregistrată. Cele mai multe pagube de iarnă, de obicei, nu au loc în timpul iernii, ci mai degrabă la sfârşitul acesteia, când avem o lumină puternică a soarelui şi un vânt temporar neplăcut care scoate sucul celular din plante, iar terenul îngheţat nu poate livra nutrienţii necesari. Acum putem observa exact această situaţie, afară, în câmp.

O bună acoperire cu zăpadă este cea mai bună protecţie, dar multe câmpuri de rapiţă au supravieţuit chiar şi fără ea. Şi 1 cm de zăpadă este suficient de obicei. În câmpurile supraalimentate, cu multă masă vegetativă, frunzele moarte asigură protecţie împotriva vântului şi a gerului pentru punctul de creştere. Problemele apar la plantele prea mici şi la câmpurile cu puţine plante. În schimb, plantele puternice pot pierde frunzele mature chiar şi după câteva zile de „soare cu dinţi”, dar rămân în formă, fără probleme cu punctul de creştere şi rădacina. Plantele mici, cu diametrul rozetei sub 5 mm, pot, în funcţie de severitatea condiţiilor de stres, să se necrozeze după câteva zile, chiar şi în punctul de creştere, iar apoi să se usuce.

rapool rapita 2

Fig. 2: În ciuda unor frunze moarte (înghețate), multe câmpuri de rapiță
ar trebui să supraviețuiască bine perioadei de îngheţ

Plantele din figura 1 au suferit mai mult, chiar dacă au avut puţin mai multă zăpadă. Solul este mai nisipos, data semănatului a fost mai tardivă, plantele sunt mai mici şi, de asemenea, frunzele sunt în pozitie mai verticală (posibil din cauza regulatorului de creştere). Se observă că plantele au pierdut multă masă vegetativă în perioada rece. Chiar dacă ele arată bine, este nevoie de timp pentru regenerarea biomasei. Plantele de rapiţă din figura 2 fac o impresie mai bună, vie, în ciuda unor frunze moarte (îngheţate) şi ele ar trebui să supravieţuiască sezonului rece fără probleme majore.

Capacitate enormă de regenerare – Nu încetaţi să credeţi în cultura de rapiţă şi alegeţi o genetică ce vă aduce siguranţă!

Dacă sau cât de mult a fost afectat câmpul de rapiţă nu este o problemă corelată cu cea mai mică temperatură înregistrată. Mai degrabă, combinaţia dintre rezistenţa şi durata stresului la rece şi robusteţea rapiţei este crucială. Plantele cu frunzele laterale moarte nu sunt o problemă, pentru că din rădăcinile viabile vor începe să crească lăstari laterali, în timp ce plantele prea mici vor dispărea pur şi simplu. În funcţie de răsărire, la sfârşitul acestei perioade de îngheţ va exista o gamă diferită de plante, uneori chiar una lângă cealaltă.

DARIOT, PHOENIX CL și noua genetică performantă de la RAPOOL – FRANKLIN  prezintă cea mai bună rezistență la iernare. Pentru un câmp uniform, pentru o siguranță a producției și pentru un profit mai mare pe hectar aceștia sunt hibrizii recomandați. FRANKLIN vine cu un mare plus pentru piața din România, deoarece prezintă toate avantajele noii genetici și are o maturitate foarte timpurie pentru o eșalonare corectă a recoltatului. Stabilitatea la recoltare, sănătatea plantelor și timpurietatea acestuia îl poziționează în gama premium a portofoliului Rapool România.

Deşi cultura de rapiță este o artistă în ceea ce privește regenerarea plantelor, este bine să alegem genetica premium ce prezintă rezistență bună la iernare și potențial foarte bun de producție. Asta reprezintă o verigă de succes din tehnologia de rapiță.

Fertilizarea

Dacă nu s-a făcut deja, trebuie aplicată prima fertilizare cu azot, cu excepția câmpurilor care sunt sub semnul întrebării. Ultimele zile cu îngheț de noapte oferă posibilități bune de aplicare, dacă solul este dezghețat și nu avem încă un strat de zăpadă. Însă, dacă mai așteptați din cauza condițiilor care nu permit aplicarea în ferestrele iernii, puteți aplica întreaga cantitate de azot începând cu 20 martie. În acest sens, recomandăm alegerea geneticii care nu este atât de sensibilă la aplicarea îngrășămintelor. Din acest segment face parte binecunoscutul hibrid SHERPA care, pe lângă acest aspect, înglobează și alte caracteristici bine știute de fermierii care în fiecare an solicită cantități însemnate din acest hibrid.

O altă notă privind regulamentul cu fertilizarea: înainte de aplicare trebuie respectate condițiile acesteia, dar şi cantitatea, fiind necesară o evaluare a câmpurilor ce urmează a fi fertilizate. O mare parte din genetica RAPOOL prezintă o toleranță foarte bună la temperaturile scăzute din timpul iernii. Pentru a beneficia de hibrizii potriviți condițiilor din ferma dumneavoastră luați legătura cu echipa Rapool România.

Ing. Mihaela Radu

Marketing&Product Manager Rapool România