Business Press Agricol

Actualitate

Crama Viişoara, un proiect de suflet al fermierului Gheorghe Albu

iulie 4, 2017 by admin in Actualitate, Fermieri

gheorghealbu

Portret de fermier Gheorghe Albu

Reprezentantul Business Press Agricol a stat de vorbă cu abonatul revistei noastre, fermierul Gheorghe Albu, prezent la Ziua Câmpului în Insula Mare a Brăilei. Gheorghe Albu, vicepreşedinte LAPAR, este unul dintre cei mai apreciaţi fermieri din judeţul Constanţa, de numele său legându-se multe realizări remarcabile în domeniul agricol.

Fermierul Gheorghe Albu este cunoscut pentru performanțele pe care le înregistrează an de an în cultura mare, ajutat fiind de perdelele forestiere pe care le-a înfiinţat de-a lungul timpului. Suprafeţele agricole de 6000 de hectare  sunt destinate culturii mari de cereale păioase, oleaginoase, culturi speciale şi de leguminoase.

În urmă cu aproximativ patru ani a luat iniţiativa punerii în practică a unui proiect de suflet, respectiv construcţia unei unităţi de vinificaţie unde sunt procesaţi strugurii obținuți de pe cele 200 de hectare de viță de vie nobilă.

Unitatea noastră, Crama de la Viișoara, din comuna Cobadin, a fost construită cu bani împrumutaţi de la bancă şi are în exploataţie 200 de hectare de viță de vie, 50% cu soiuri albe şi 50% cu soiuri roșii. Sincer să fiu am încercat iniţial cu fonduri europene, dar mi-am dat seama că pentru siguranța şi liniştea mea este mai bine să fac un credit la bancă. Trebuie să vă precizez că cei care gestionează procedurile privind accesarea fondurilor europene fie fac în aşa fel încât să nu iei banii, fie vor să te transforme în infractor. Atunci am decis că decât să vin cu 50% din investiție din fonduri europene, la pachet cu nopți nedormite, stres, controale și kilograme de hârtii, este mult mai ușor să apelez la o bancă.

Pentru ca unitatea să fie funcţională este nevoie de investiţii, dar şi de tot felul de aprobări şi avize. Din păcate, există foarte multă birocraţie, iar angajaţii instituţiilor ne inpun o anumită documentaţie, iar atunci când o finalizăm ne spun că nu e bună şi aşa trec luni de zile pentru a obţine o autorizaţie şi pentru a intra în legalitate. Ar trebui să existe un birou unic, care să te îndrume în acest demers, pentru că altfel, fără exagerare, trec 4-5 ani până când ne autorizăm.

Şi în acest proiect, aşa cum ne-am obişnuit ne dorim să facem calitate, mai ales că suntem la început de drum în acest domeniu, sperăm să facem cinste așa cum am făcut și în sectorul vegetal și cel zootehnic. Începând din acest an vom intra în portofoliul comercial cu marca Conu` Albu, vorbim de un vin premium, nu de vinuri de colecţie sau de duzină, dar la la un preţ acceptabil. Ne dorim să facem un vin de calitate, premium, în aşa fel încât să venim pe piaţă cu ceva deosebit. De aceea, şi tehnologia pe care o folosim în vie este una mai mult manuală. Mai exact, culegem manual, prăşim manual şi încercăm să folosim cât mai puţine pesticide.

Avem posibilitatea de a recolta într-un moment optim strugurii, pe care îi aducem în crama noastră. Avem plantaţii de vie tânără, cu soiuri de viţă-de-vie bună pentru vin, astfel încât vinul să aibă gust, aromă şi o culoare bună. Conform specialiştilor, pentru a obține un vin de calitate nu trebuie să ai producție mare la hectar, de aceea am făcut o normare a producției în câmp în așa fel încât, în funcție de soi, să avem o producție medie de 8 tone/ hectar, în medie. Anul acesta ne-am propus să facem şi inaugurarea cramei şi vă aşteptăm când se coc strugurii”, a precizat Gheorghe Albu.

 

Fermierul constănțean Gheorghe Albu este cunoscut şi  pentru campaniile sale de plantare de perdele forestiere din salcâm, prin care a ajuns să crească  eficiența  culturilor  agricole. Astfel, în cadrul unor campanii derulate pe o perioadă de 3-4 ani, în care a mobilizat sute de localnici, a reușit să planteze 1,2 milioane de salcâmi, care protejează circa 7.000 ha cultivate.

”În campaniile de plantare s-a ajuns la performanța sădirii a 100.000 de puieți/zi, urmate de stropiri succesive cu cisterna, curățirea de buruieni ca puieții să nu fie sugrumați, cepuirea și mușuroirea, ca tulpinile să crească solitare, nu sub formă de tufe. În total, vorbim de o suprafață totală de 230 de hectare ocupate cu perdele forestiere. Sigur,o bună parte din aceste perdele se află pe terenurile sătenilor, care sunt recunoscuți legal ca unici beneficiari ai masei lemnoase exploatate atunci când salcâmii ajung la maturitatea de tăiere. În paralel, le plătesc pentru aceste suprafețe indisponibilizate, câte 1.100 kg/ha de grâu.

Am ales salcâmul ca specie datorită vitezei mari de creștere, care permite recoltarea în doar câțiva ani, dar și pentru puterea calorică ce-l recomandă ca și combusibil și, nu în ultimul rând, datorită rolului său melifer. Trebuie să vă reamintesc că aceste perdelele forestiere de salcâm mi-au adus şi creșteri de  producție de peste 30% pe hectar, dar şi pierderi anuale de cel puțin 50.000 de euro pe fermă pentru aceste suprafețe, deoarece APIA nu ne acordă niciun fel de subvenție.

Cum v-am mai spus, după ce doi ani la rând nu am întâmpinat nici o problemă în ceea ce privește încasarea subvențiilor, anul trecut m-am confruntat cu o situaţie neobişnuită. În Anexa 7 a Ordinului 619/2016 salcâmul a fost eliminat din lista speciilor eligibile la plată pe Zona de Interes Ecologic. În timp ce Romsilva încurajează înființarea de perdele forestiere recomandând specia salcâm, Ordinul 619/2016 nu consideră această specie indigenă și, prin urmare, nu este eligibilă la plată. În fața acestei situații mă simt neputincios, mai ales că mare parte din perdelele forestiere sunt înființate pe terenurile arendate de la localnici. După ce am făcut mai multe sesizări prin care am cerut să ni se explice care au fost motivele care au dus la excluderea acestei specii de la plată, am primit un răspuns evaziv: salcâmul a fost scos de pe listă pentru că nu este o specie indigenă, în timp ce Paulownia se regăsește pe lista culturilor eligibile la plată, o specie cel puțin controversată care a apărut în România în urmă cu doar câțiva ani. Cum poți să sancționezi pe cineva care a plantat perdele forestiere, pe motivul că salcâmul nu e specie indigenă?

În aceste condiţii, ne întrebăm ce au gândit prin emiterea Ordinului 619/2016 şi scoaterea de la plata subvențiilor atât pe suprafață, cât și pe Zonă de Interes Ecologica a perdelelor forestiere din salcâm, pe motiv că această specie nu este indigenă? Paulownia, plopul sau salcia, care sunt eligibile la plată, sunt indigene? Salcâmul este în România de mai bine de 200 de ani, în timp ce Paulownia a fost adus în țara noastră acum câțiva ani. Am făcut sesizări, dar nici în 2017 nu s-a întâmplat nimic şi nu s-a făcut modificarea pentru introducerea salcâmului pe lista speciilor eligibile. Au lăsat-o baltă, iar salcâmul ca specie eligibilă a fost introdus numai pentru perdelele forestiere înființate pe programe cum ar fi Prima Împădurire. Practic, noi am făcut pe banii noștri toată investiția și nu primim subvenție nici măcar penru SAPS. Mai mult, salcâmul nu este luat în considerare nici pentru procentul Zonelor de Interes Ecologic (ZIE), condiție ce stă la plata pentru Înverzire. Deci, nu luăm niciun leu pe fâșiile de perdele forestiere, ba din contră, plătim arendă şi impozit. Problema este că nu știu dacă  la nivel de minister se mai poate să face ceva, cred că totul depinde de Parlamentul European, iar acolo amendamentele nu se fac de pe o zi pe alta. Vinovaţi sunt ai noştri, pentru că atunci când România a fost notificată să precizeze speciile forestiere care sunt eligibile în zona de ZIE și la plata subvenției trebuia trecut și salcâmul. Ei au scos salcâmul și au pus Paulownia, Plopul Ab şi Salcia pe motivul că nu ar fi indigen salcâmul. Personal, m-am consolat cu ideea şi am sistat plantatul. Problema este alta, că fără aceste subvenții nu se vor mai înființa perdele forestiere din salcâm şi, în plus, există posibilitatea ca cele existente să fie defrișate”, a spus mentorul proiectului.

 

Despre Ziua Câmpului organizată în Insula Mare a Brăilei în luna iunie, fermierul Georghe Albu a subliniat că aceste evenimentele sunt binevenite pentru a putea aprecia calitatea culturilor în teren, unde se văd rezultatele.

Agricultura este un domeniu de viitor în care trebuie investită multă muncă, pasiune şi dăruire.  Mulţumesc organizatorilor companiilor Agricost, DuPont şi DuPont Pioneer dar şi domnilor Lucian Buzdugan şi Vasile Iosif pentru invitatie. Am avut onoarea să particip la un eveniment  profesionist, de înaltă clasă, acum  în preajma aniversării a 50 de ani de când a luat naştere Insula Mare a Brăilei.

Data de 14 iunie, care coincide cu sărbatorirea Sfântului Elisei sau ziua grâului  este o zi specială, în tradiţia românească. În această zi oamenii nu muncesc, pentru că aşa cum spune obiceiul, ei nu vor să stârnească mania sfâtului prin a declanşa o furtună  care să scuture spicele de grâu şi să le distrugă recoltele. Tocmai din acest motiv, această zi este una de respect pentru sănătatea culturii de grâu şi a roadelor pământului.

Şi pentru că nimic nu este întâmplător, tot astăzi, specialiştii companiilor Agricost, DuPont Romania şi DuPont Pioneer  ne-au prezentat tehnologii performante care să ne ajute pe noi fermierii să ne protejăm culturile agricole şi să fim cât mai eficienţi. Prezenţa noastră astăzi aici este foarte importantă, pentru că domnul dr. ing Lucian Buzdugan ne-a predat cea mai adevărată lecţie, aceea de ne mobiliza apelând la tehnologii performante pentru a ne apara culturile împotriva schimbărilor climatice care au devenit o problemă majoră pentru agricultură.

Lucrăm într-un domeniu  frumos, agricultura, iar noi fermierii, mai mult ca niciodată, trebuie să fim uniţi pentru a anihila toate opreliştile din activitatea noastră, fie că vorbim de fiscalitate, de birocraţie sau de provocările pedoclimatice. Felicitări organizatorilor pentru reuşita evenimentului şi un an bun tuturor fermierilor, cu recolte bogate şi preţuri pe măsura muncii depuse!” a spus la finalul discuţiei fermierul Gheorghe Albu.

Menţionăm că la Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti – IWCB, organizat în data de 6 iunie a.c., 19 sortimente de vinuri de la Crama Viişoara au obţinut medalii de aur şi argint. De asemenea, în cadrul Balului Oamenilor de Afaceri care a avut loc la Constanţa în data de 17 iunie a.c., Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură a judeţului, a oferit prilejul Cramei Viişoara de a prezenta vinurile din portofoliu.