Masa rotundă privind derularea proiectului ADER 23.1.1

 

Emil DumitruADER 23.1.1 FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A COSTURILOR DE PRODUCŢIE ŞI ESTIMĂRI PRIVIND PREŢURILE DE VALORIFICARE ALE PRINCIPALELOR PRODUSE VEGETALE ŞI ANIMALE, OBŢINUTE ÎN SISTEM CONVENŢIONAL ŞI ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂ. În data de 15 octombrie s-a organizat masa rotundă  de discuţii ce a vizat proiectul ADER 23.1.1  respectiv :

Faza 2: Fundamentarea tehnico-economică a costurilor de producţie şi estimări privind preţurile de valorificare ale principalelor produse vegetale și animale, obținute în sistem convențional și în agricultura ecologică, an de producție 2020-2021.

Activitate 2.3. Analiza diagnostic a exploatațiilor agricole convenționale și ecologice în funcție de clasele de mărime economică (standard output).

Parteneri în proiect sunt: Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR) reprezentat de Dr. ing. Ana URSU (Director de proiect), Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (INCDBNA), Balotești  prin responsabil Dr. Ing. Georgeta CIURESCU şi Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMVB), responsabil Prof. Dr. Valentina TUDOR.

Moderator al întâlnirii a fost Prof. Dr. Valentina TUDOR  USAMVB

Cuvântul  de deschidere i-a revenit  directorului de proiect Dr. Ing. URSU ANA care a explicat care sunt obiectivele proiectului:

Proiectul implică utilizarea unitară a metodologiilor, tehnicilor şi echipamentelor specifice unui studiu analitic, prelucrării şi valorificării datelor. În metodologia folosită în cadrul proiectului, s-au întocmit devize și bugete de venituri şi cheltuieli la produsele vegetale și animale, obținute în sistem convențional și agricultura ecologică, diferenţiate în funcţie de tehnologiile aplicate, de nivelul de alocare a factorilor de producție şi, implicit, de randamentele la unitatea de suprafață și pe unitate de produs. Prin proiect, s-au creat instrumente fundamentate științific de reglementare a funcționalității pieței produselor agricole şi un sistem de indicatori, de eficiență, de competitivitate, de rentabilitate etc., care să aibă un rol important în deciziile privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol. Cuantificarea indicatorilor tehnico-economici şi financiari vizează costul de producție, prețul de valorificare, productivitatea muncii, rentabilitatea, marja brută standard, pragul de rentabilitate”, a evidenţiat cercetătorul.

Invitat la discuţii Florian – Emil DUMITRU – Secretar de Stat MADR a subliniat că agricultura României a cunoscut dezvoltarea, o dată cu apariţia fondurilor europene.

Suntem în al doilea exerciţiu financiar, au venit foarte mulţi bani în sectorul agro -alimentar românesc, însă, din păcate, nu reuşim să valorificăm întreg potenţialul agricol al României. În toată Europa se pune accent pe fermele de familie, dar ţara noastră are o agricultură polarizată – avem ferme foarte mari şi avem ferme de subzistenţă, iar clasa de mijloc încă nu este consolidată. Cred că, pentru următorul exerciţiu financiar, autorităţile ar trebui să facă nişte politici dedicate şi fermelor de familie.  Acum că deja avem experiența a două exerciții financiare este foarte clar că, în următorul exercițiu financiar 2021-2027, ar trebui să revoluționăm cu adevărat modul de organizare și funcționare a filierelor de produs, modul în care reușim să transformăm materia primă obținută, pentru că degeaba producem grâu și porumb, dacă nu facem produse cu valoare adăugată mare. Dacă ne vom uita pe balanţa comercială a României, vom constata că avem un deficit nemaîntâlnit, de 1,63 miliarde de euro. Practic, consumatorul din România finanțează industria agro-alimentară a altor state membre, în loc să ne dezvoltăm noi, local. Asta nu înseamnă că Europa sau cineva din afară – o forță nevăzută – ne-au împiedicat pe noi, românii, să facem niște politici publice agricole sustenabile pentru sectorul agro-alimentar românesc. De fapt, vorbim de incapacitatea celor care ocupă vremelnic funcţii de decizie publică în România de a înțelege mecanismele europene și de a se apleca cu adevărat asupra sectorului agricol românesc”, a atras atenţia secretarul de stat MADR.

La rândul său Marie Luce GHIB – Atașat agricol al  Ambasadei Franţei a spus că România este o țară care continuă creșterea de productivitate după mai mulți ani de întârziere, în special în domeniul cerealelor.

Românii produc pentru a exporta, producția, nefiind valorificată în țară, se pierde mult din valoarea adăugată. România traversează, de altfel, o perioadă de tranziție alimentară importantă. Până de curând, 40% din alimentația românilor provenea din producția proprie, cea a fermelor mici. Astăzi, românii cumpără din ce în ce mai multe produse alimentare. Este, astfel, nevoie de o veritabilă structurare a filierelor, care nu există. Trebuie știut că mai puțin de 1% dintre agricultorii români, de exemplu, fac parte dintr-o cooperativă dar şi că agricultura ecologică a cunoscut în perioada 2000-2019 o dezvoltare fără precedent în Uniunea Europeană, suprafețele cultivate în agricultura ecologică trecând de la 3% la mai mult 10%, în vreme ce piața produselor a trecut de la 10 miliarde de euro în 2004 la peste 50 de miliarde de euro în 2019. La această întâlnire cred că participanții, pot face o evaluare a agriculturii ecologice și a schimburilor de bune practici legate de sprijinul acordat producătorilor, certificare, politicile publice privind domeniul agriculturii eco, piața produselor bio, precum și cercetările agronomice din acest domeniu.”, a punctat Marie Luce GHIB.

În continuare, Monica PANDELEA – Director adjunct DAJ Iași a spus că Direcţia pentru Agricultură Judeţeană susţine reorientarea către agricultură ecologică şi stabileşte criteriile de clasificare şi identificare a produselor tradiţionale româneşti, fără aditivi şi ecologice.

”Se vorbeşte despre alimentaţia sănătoasă, despre risipirea alimentelor şi în acest context vom susţine produsele tradiţionale obţinute în ferme şi în gospodăriile ţărăneşti. Important este să fim ascultați și să promovăm politici publice eficiente. De asemenea, dacă vrem să jucăm în liga campionilor la export, trebuie să avem o imagine de țară foarte bună și toate politicile publice trebuie să susțină această imagine”, spus Monica PANDELEA.

Prezent la discuţii Ştefan Pădure, preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc –APAR a subliniat că dezvoltarea brandului naţional şi a filialelor de produse româneşti este un factor care ajută România să crească volumul de produse locale care merg spre export şi, de asemenea, contribuie la majorarea volumului de producţie locală.

Stimularea producţiei se face prin cererea din piaţă, iar pentru a avea cerere pe piaţa din Europa, piaţă ce funcţionează pe organizarea comună, ai nevoie de filiere de produs. De aceea, programul pe care îl propune APAR acum, pentru politica de export, este de a creşte brandul naţional şi pe cel sectorial. Aspectele legate de informarea consumatorului sunt extrem de importante în condițiile unor costuri rezonabile fără a genera o confuzie între originea și siguranța alimentului. Sugerăm autorităților să lase libertatea producătorului de a alege când specificarea pe etichetă a termenului -românesc – reprezintă un avantaj, și nu să intervină brutal bazându-se doar pe aspecte emoționale și politice. Noi, ca şi asociaţie, suntem implicati în toate proiectele menţionate mai sus privind calitatea şi promovarea produselor agroalimentare şi sperăm să le putem duce la bun sfârşit în acest an. Pe termen mediu şi lung, am dori să punem pe agenda decidentului public stabilirea obiectivelor privind Calitatea şi Promovarea produselor agroalimentare romaneşti”, a declarat liderul APAR.

Ştefan Pădure  a mai menţionat că participarea producătorilor români în cadrul pavilioanelor naţionale ale României organizate la târgurile cele mai importante din lume are două componente strategice şi anume: creşterea notorietătii brandului sectorial naţional şi interacțiunea directă cu consumatorul din piaţa respectivă.

Prima componentă aduce un plus de încredere pentru produsele româneşti în general, iar a doua oferă posibilitatea unui feedback rapid la oferta concretă de produse prezentată. Este foarte important că în acest moment vorbim de o creştere organică bazată pe deschiderea de noi canale de distribuţie în toată lumea şi nu pe o piaţă instabilă bazată pe clienţii din diaspora. Trebuie să spun că în multe domenii suntem poziţionaţi pe primele locuri în ceea ce priveşte calitatea şi aici aş aminti carnea, în special cea de pasăre, produsele de panificaţie, patiserie şi cofetarie, vinurile, etc.Prin  participarea la târguri, obiectivul asociației este acela de a crea oportunităţi de promovare şi de a deschide pieţe noi, însă obiectivele calitative şi cantitative aparţin exclusiv membrilor. Putem spune însă că solicitarile producătorilor pentru participarea la târguri au crescut, precum şi diversitatea lor. Raportându-ne la Institutul Naţional de Statistică, considerăm că există încă un proces lung pentru recuperarea deficitului de balanţă comercială, însă evoluţia iniţiativelor instituţionale din ultima perioadă ne arată că există premise pentru atingerea obiectivelor. La nivelul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale încercăm deschiderea Măsurii 3 privind certificarea fermierilor conform schemelor voluntare de certificare a calităţii şi promovarea produselor certificate. Din păcate, schemele naţionale privind certificarea calităţii nu sunt recunoscute la nivel european şi producătorii români au de suferit. La Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat lucrurile merg mult mai bine iar Programul pentru Promovarea Exportului a înregistrat îmbunătăţiri privind accesul producătorilor la Program, iar noua variantă a Programului de Internaţionalizare va fi un instrument extrem de eficient pentru promovarea firmelor la export. Alimentul românesc reprezintă o opţiune a consumatorului român şi în ultima perioadă producătorii şi-au adaptat oferta la exigenţele pietei”, a adăugat Președinte APAR- Ştefan PĂDURE.

Lorita CONSTANTINESCU reprezentantul Asociaţiei Ateliere fără frontiere & Ferma Bio&Co a prezentat pe scurt cartea de vizită a organizaţiei.

Asociația Ateliere Fără Frontiere (AFF) este o organizație nonprofit românească, înființată în 2008, pentru inserția socială, profesională și civică a persoanelor vulnerabile, excluse și marginalizate, parte din SOS Group – International action, o rețea globală ce lucrează pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Ateliere Fără Frontiere a creat 3 întreprinderi sociale de inserție prin activitatea economică – atelierul reconect, atelierul remesh și ferma bio&co, în care oferă servicii personalizate de acompaniere socială, consiliere pentru inserție, psihoterapie și acompaniere pedagogică pentru formarea de competențe persoanelor care cumulează multiple dificultăți la angajare (șomaj de lungă durată, adicții, dizabilități, abandon școlar, violență domestică, trafic de persoane, probațiune, pedepse privative de libertate, lipsă locuință etc). În același timp, acestor persoane le oferim o punere în situație de muncă – contract de muncă și salariu, pentru a avea acces la drepturi, a se reabilita și a învăța deprinderile de muncă. La sfârșitul parcursului de acompaniere socio-profesională la Ateliere Fără Frontiere, îi sprijinim să se angajeze pe piața convențională a muncii sau în forme protejate. Atelierele de inserție sunt entități fără personalitate juridică, veniturile din activitățile economice și fondurile obținute din subvenții și sponsorizări fiind utilizate exclusiv pentru activitățile asociației de interes general și nonpatrimonial”, a menţionat reprezentantul Asociaţiei Ateliere Fără Frontiere.

Despre Ferma Bio&Co aceasta a precizat că Modelul Bio&co are la bază principii şi valori puternice respectiv Omul care se în centrul tuturor proiectelor!

Legumele noastre au gustul muncii, al demnitătţi, al solidarităţii, al naturii şi pământului din care cresc. Protejăm mediul şi prezervăm biodiversitatea, calitatea solului, a aerului şi al pânzelor freatice, respectând normele europene şi naţionale ale agriculturii biologice şi integrând principiile dezvoltării durabile în tot ceea ce facem. Să nu forţăm creşterea legumelor. Încercăm pe cât posibil să lucrăm cu varietăţi româneşti sau vechi, adaptate solului nostru şi specificului climatic. Legumele noastre sunt produse local, sunt proaspete şi de calitate şi sunt distribuite în circuit scurt, direct către consumator, fără a polua prin transportul pe sute sau mii de km. Promovăm o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă pentru toţi, de aceea vom construi un program de solidaritate alimentară şi pentru familiile nevoiaşe şi persoanele defavorizate. Nu putem personaliza coșurile de legume bio&co în funcţie de dorinţele fiecărui abonat, pentru a crea un cadru de muncă profesionalizant pentru angajaţii în însertie şi deprinderea graduală de competenţe şi abilităţi sociale şi profesionale. Conținutul coşului va depinde de planul de producţie şi de legumele specifice sezonului şi va fi identic pentru toate coșurile livrate în săptămâna respectivă. Produsele din coş sunt de o mare diversitate, coşul putând conţine chiar şi alte produse complementare fabricate local de meşteşugarii locali (linguri de lemn, miere etc). Preţul abonamentului este fix, dar producția poate varia în funcţie de aspecte specifice agriculturii ecologice şi permite o retribuţie echitabilă a angajaților Bio&co precum şi a micilor producători locali care vor furniza produse complementare. Haideți să fim organici și responsabili, pentru noi și generatiile viitoare!” a fost mesajul transmis de Lorița CONSTANTINESCU.

În cadrul întâlnirii  au avut loc mai multe prezentări  dar şi studii de caz susţinute de : Conferențiar universitar Dr. Viorica LUCHIAN-LAGUNOVSCHI,  Conferențiar universitar Dr. Mihai GÎDEA, Doctorand Ing Gabriela DUMITRU, Șef lucrări Dr.Ionela Mituko VLAD şi Conferențiar universitar Dr. Dragoș SMEDESCU.

În contextul în care la nivel naţional deţinem 13,3 milioane de hectare, suprafaţă totală utilizată în exploataţii agricole din care 8,3 milioane de hectare sunt de teren arabil şi că 2,4% din suprafaţa agricolă a Romaniei ocupată de culturi ecologic se impune o analiză diagnostic a exploatațiilor agricole convenționale și ecologice în funcție de clasele de mărime economică (standard output).

Doctorand Ing. Gabriela DUMITRU a realizat un chestionar cu scopul de a determina profitabilitatea și modul de organizare a activității la nivel de fermă, dar și care este percepția fermierilor cu privire la agricultura ecologică.

Chestionarul aplicat a cuprins 25 de întrebări pentru a determina în ce măsură fermierii evaluează activitatea din fermă, producțiile obținute și profitabilitatea afacerilor. Scopul aplicării chestionarului a fost acela de a determina şi culege informaţii necesare pentru a vedea în ce măsură fermierii sunt pregătiți să facă tranziția de la agricultura convențională către cea ecologică. Chestionarul a fost aplicat unui eșantion format din 192 fermieri ce își desfășoară activitatea în județele: Călărași, Iași, Olt, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea. În urma analizării eșantionului 81,25% sunt bărbați și numai 18,75% sunt femei”, a detaliat Gabriela DUMITRU.

Concluziile formulate în urma chestionarelor sunt:

  • Producțiile înregistrate de respondenții care practică agricultura în sistem convențional, înregistrează o producție superioară față de respondenții care practică agricultura în sistem ecologic. În cazul respondenților care practică agricultura în sistem ecologic, nivelul cheltuielilor sunt mai scăzute decât în cazul respondenților care practică agricultura în sistem convențional.
  • Prețurile obținute în urma valorificării producției din fermă pentru cele două sisteme de producție (convențional și ecologic) sunt destul de apropiate ca valori. Acest aspect demonstrează faptul că în România nu există o piață suficient de matură în ceea ce privește comercializarea produselor ecologice. În egală masură nu sunt suficiente unități de procesare pentru a valorifica producția ecologică din țară și pentru a transforma materia primă în produse finite cu valoare adăugată.
  • Procentul ridicat de materie primă valorificată direct din fermă poate fi pus pe seama faptului că fermierii nu reușesc să valorifice producția de cereale obținută în fermă fie prin procesare sub formă de produse finite, fie integrată în rația furajeră a animalelor. Acest lucru este strâns legat de lipsa capacităților de procesare la nivel de fermă și de lipsa de integrare a producție vegetale în procesul de creștere a animalelor.

Șef lucrări Dr. Vlad Ionela Mituko a continuat și pe baza interpretării rezultatelor din chestionarul sus-amintit a realizat o proiecție a costurilor de producție și a prețurilor de vânzare pentru anul 2020, pentru culturile grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui cultivate în sistem conventional versus sistemul ecologic.

La finalul întâlnirii, Conferențiar universitar Dr. ing. Dragoș SMEDESCU a efectuat o analiză comparativă la nivelul fermelor în sistem convențional și ecologic. Studiul s-a raportat la 6 ferme și a evidenţiat  o  analiză comparativă  la  nivelul  culturilor vegetale:  porumb,  grâu  și  floarea-soarelui,  atât în  sistem  convențional, cât  și  în  sistem  ecologic,  fiind  alese câte trei ferme pentru fiecare sistem.

Agricultura este o ramură importantă a oricărei economii naţionale cu funcţii dintre cele mai diverse: biologice, sursă principală de activitate economică şi de utilizare a forţei de muncă, factor ecologic de protecţie a mediului ambiant şi de luptă împotriva deşertificării în multe zone ale Terrei, un mod de viaţă, o tradiţie tehnică şi culturală şi, nu în ultimul rând, agricultura este o civilizaţie.  În România, agricultura continuă să deţină un statut deosebit de important, deşi parcurge cel mai profund proces de restructurare de proprietate şi sistem de exploatare.  A rămas una din ramurile prioritare ale producţiei materiale, cu atât mai mult cu cât progresul economic şi social al lumii contemporane se află într-o strânsă corelaţie cu nivelul realizărilor din agricultură şi nu poate fi conceput în afara dezvoltării puternice a acestei ramuri de producţie. În acest context, prezentul studiu a realizat o analiză comparativă la nivelul culturilor vegetale: porumb, grâu și floarea-soarelui, atât în sistem convențional, cât și în sistem ecologic, fiind alese câte trei ferme pentru fiecare sistem. Astfel, lucrarea este structurată pe şase puncte principale şi se termină cu o serie de concluzii”, a explicat Dr. ing.Dragoș SMEDESCU.

În urma analizei, se desprinde concluzia clară că fermele au o dependență ridicată de formele de sprijin din partea APIA, subvenții care pentru unele culturi sunt salvatoare, în caz contrar, anumite culturi nu ar mai fi profitabile. Totodată, neplata la timp a subvențiilor îngreunează activitatea din agricultură, făcând multe culturi să fie și mai neperformante în raport cu piețele europene unde, pe lângă producțiile ridicate, fermierii primesc și subvenții mult mai mari.

Masa rotundă s-a încheiat cu o serie de concluzii şi discuţii finale.